Cunoscute din perioada interbelică (Vasile Ciurea, Constantin Matasă, Ecaterina Dunăreanu Vulpe, Meluţa Miroslav Marin), siturile eneolitice de la Giurgeşti-Dealul Mănăstirii şi Costeşti-Cier (judeţul Iaşi) au rămas mai puţin abordate în câmpul cercetărilor specifice legate de civilizaţia cucuteniană. Noile cercetări arheologice din situl de la Costeşti-Cier au condus la precizarea unor complexe Cucuteni A3 şi A-B2/B1, la identificarea unui nivel de locuire Horodiştea-Erbiceni II, precum şi la datarea necropolei medievale (sec. XVI–XVII), identificate în porţiunile săpate (locuinţe, gropi, morminte, şanţul de apărare etc.). De asemenea, prin cercetări perieghetice, în vatra satului (în faţa şcolii), au fost descoperite materiale arheologice din secolele VIII–X şi XVI–XVII (vatra satului Pietrişul), cunoscut istoric în zonă. Continuarea investigaţiilor perieghetice şi reluarea cercetărilor sistematice, inclusiv interdisciplinare, au permis obţinerea de noi date, care, coroborate cu atenta analiză a materialelor anterioare, au făcut posibilă încadrarea mult mai precisă a acestora în cadrul schemei cultural cronologice a fazelor A3 şi A-B2/B1 ale culturii Cucuteni şi punerea în circulaţie a unor însemnate vestigii arheologice, importante, deopotrivă, micro şi macro-regional.