Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
796 69 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-09 17:33 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
37.01 (4228) |
Fundamente ale educației. Teorie. Politică etc. (3885) |
SM ISO690:2012 CRISTEA, Sorin. Perspectivele educaţiei. In: Revista Didactica Pro…, revistă de teorie şi practică educaţională, 2020, nr. 6(124), pp. 57-60. ISSN 1810-6455. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.4384679 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista Didactica Pro…, revistă de teorie şi practică educaţională | ||||||
Numărul 6(124) / 2020 / ISSN 1810-6455 | ||||||
|
||||||
DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.4384679 | ||||||
CZU: 37.01 | ||||||
Pag. 57-60 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Perspectivele educaţiei sunt determinate la nivel social şi pedagogic. Sunt analizate atât de ştiinţele pedagogice fundamentale – teoria generală a educaţiei, teoria generală a instruirii/ didactica generală, teoria generală a curriculumului, cât şi de unele ştiinţe ale educaţiei elaborate interdisciplinar – filosofia educaţiei, sociologia educaţiei, politica educaţiei, planificarea educaţiei, managementul educaţiei – subordonate epistemologic ştiinţelor pedagogice fundamentale, raportate permanent la cercetările pedagogice fundamentale realizate la nivel de istorie a pedagogiei/pedagogie istorică şi de pedagogie comparată. La nivel social, perspectivele educaţiei sunt determinate de tendinţele de evoluţie ale societăţii, angajate în plan cultural, economic, politic, comunitar, natural, reflectate, în mod obiectiv, de funcţiile generale ale educaţiei şi, în mod subiectiv, de finalităţile educaţiei, macrostructurale (idealul educaţiei şi scopurile generale ale sistemului de învăţământ), dar şi microstructurale (obiectivele generale, specifice şi concrete ale educaţiei/instruirii, realizabile în contextul deschis al procesului de învăţământ). La nivel pedagogic, perspectivele educaţiei sunt determinate de filosofia şi politica educaţiei, adoptate la diferite intervale de timp, vizibile în paradigma afirmată istoric, care propune un anumit model de abordare a teoriei şi a practicii educaţiei, reflectat, în mod special, în zona construcţiei curriculumului, care poate fi fundamentat academic sau/şi experienţial, prin centrarea asupra cerinţelor psihologice ale educatului sau/şi asupra „reconstrucţiei sociale”, anticipată din diferite perspective doctrinare sau ideologice. |
||||||
Cuvinte-cheie perspectivele educaţiei, funcţiile educaţiei, modelul de politică a educaţiei, finalităţile educaţiei, paradigma curriculumului, plan de învăţământ construit curricular, curriculum academic, perspectives of education, functions of education, education policy model, education finalities, curriculum paradigm, curricular study plan, academic curriculum |
||||||
|