Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
388 18 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-11 20:30 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
327(55) (1) |
Relații internaționale. Politică internațională. Activitate internațională. Politică externă (1442) |
SM ISO690:2012 GROSU, Ruslana. Politica externă a Republicii Islamice Iran: între relațiile cu actorii-cheie ai scenei politice globale și ponderea sa în mediul regional de securitate. In: Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice, 2020, nr. 2(183), pp. 15-31. ISSN 1957-2294. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice | ||||||
Numărul 2(183) / 2020 / ISSN 1957-2294 | ||||||
|
||||||
CZU: 327(55) | ||||||
Pag. 15-31 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Autorul elucidează principiile politicii externe a Iranului după anul 2014, cu unele incursiuni în istoria acestei țări, identififi când particularitățile sale și caracterul în funcție de variate contexte și interese, fifi e unilaterale, fifi e bilaterale. Diplomația nucleară a Iranului reprezintă subiectul-cheie, în jurul căruia au fost articulate interesele marilor actori ai scenei politice globale – SUA, UE, Rusia și China, care, începând cu anul 2015, și-a dobândit un contur propriu. Studiul conține o analiză a anumitor animozități dintre actorii majori din Orientul Mijlociu, cu pretenții de dominanță în lumea musulmană – Iran, Arabia Saudită și Turcia, dar și relațiile Iranului cu marile puteri și cu Statul Israel. Analiza problematicii abordate pe coordonata intrasistemică a fost realizată din câteva perspective, inclusiv din cea a unui „război rece islamic”. Competiția geopolitică pentru dominarea în Orientul Mijlociu rămâne atât între actorii intrasistemici, cât și cei extrasistemici. Cercetătorul a prezentat detaliat angajamentul UE față de Iran într-un context politico-economic agravat de sporirea măsurilor de restricție, demonstrând caracterul mai predictibil al raporturilor cu UE, pe când relațiile cu SUA le-a catalogat ca fifi ind mai degrabă imprevizibile. Anul 2019 a fost unul productiv în dezvoltarea relațiilor ruso-iraniene, deși pe unele probleme la nivel global sau regional actorii au avut viziuni diametral opuse. Cercetătorul a concluzionat că amplififi carea sancțiunilor și restricțiile din partea SUA în perioada pandemiei COVID-19 ar putea dobândi un caracter neașteptat, adică nu este exclus să apropie cele două state atât prin proiecte umanitare, cât și prin acțiuni care ar diminua tensiunile din Orientul Mijlociu. |
||||||
Cuvinte-cheie Iran, politică externă, SUA, UE, mediu regional de securitate, Iran, foreign policy, USA, EU, regional security environment |
||||||
|