Politica externă a Republicii Islamice Iran: între relațiile cu actorii-cheie ai scenei politice globale și ponderea sa în mediul regional de securitate
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
388 18
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-11 20:30
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
327(55) (1)
Relații internaționale. Politică internațională. Activitate internațională. Politică externă (1442)
SM ISO690:2012
GROSU, Ruslana. Politica externă a Republicii Islamice Iran: între relațiile cu actorii-cheie ai scenei politice globale și ponderea sa în mediul regional de securitate. In: Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice, 2020, nr. 2(183), pp. 15-31. ISSN 1957-2294.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice
Numărul 2(183) / 2020 / ISSN 1957-2294

Politica externă a Republicii Islamice Iran: între relațiile cu actorii-cheie ai scenei politice globale și ponderea sa în mediul regional de securitate

The foreign policy of the Islamic Republic of Iran: between relations with the key actors of the global political scene and its weight in the regional security environment

CZU: 327(55)

Pag. 15-31

Grosu Ruslana
 
Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice
 
 
Disponibil în IBN: 18 decembrie 2020


Rezumat

Autorul elucidează principiile politicii externe a Iranului după anul 2014, cu unele incursiuni în istoria acestei țări, identififi când particularitățile sale și caracterul în funcție de variate contexte și interese, fifi e unilaterale, fifi e bilaterale. Diplomația nucleară a Iranului reprezintă subiectul-cheie, în jurul căruia au fost articulate interesele marilor actori ai scenei politice globale – SUA, UE, Rusia și China, care, începând cu anul 2015, și-a dobândit un contur propriu. Studiul conține o analiză a anumitor animozități dintre actorii majori din Orientul Mijlociu, cu pretenții de dominanță în lumea musulmană – Iran, Arabia Saudită și Turcia, dar și relațiile Iranului cu marile puteri și cu Statul Israel. Analiza problematicii abordate pe coordonata intrasistemică a fost realizată din câteva perspective, inclusiv din cea a unui „război rece islamic”. Competiția geopolitică pentru dominarea în Orientul Mijlociu rămâne atât între actorii intrasistemici, cât și cei extrasistemici. Cercetătorul a prezentat detaliat angajamentul UE față de Iran într-un context politico-economic agravat de sporirea măsurilor de restricție, demonstrând caracterul mai predictibil al raporturilor cu UE, pe când relațiile cu SUA le-a catalogat ca fifi ind mai degrabă imprevizibile. Anul 2019 a fost unul productiv în dezvoltarea relațiilor ruso-iraniene, deși pe unele probleme la nivel global sau regional actorii au avut viziuni diametral opuse. Cercetătorul a concluzionat că amplififi carea sancțiunilor și restricțiile din partea SUA în perioada pandemiei COVID-19 ar putea dobândi un caracter neașteptat, adică nu este exclus să apropie cele două state atât prin proiecte umanitare, cât și prin acțiuni care ar diminua tensiunile din Orientul Mijlociu.

The author elucidates the principles of Iran’s foreign policy aftft er 2014, with some presentations of the country’s history, identifying its particularities and character according to various contexts and interests, either unilateral or bilateral. Iran’s nuclear diplomacy is the key topic, around which were articulated the interests of the major actors on the global political scene the US, EU, Russia, China, which since 2015 has acquired its own shape. Th e study contains an analysis of certain animosities among the major actors in the Middle East, with claims of dominance in the Muslim world - Iran, Saudi Arabia and Turkey, but also Iran’s relations with the great powers and the State of Israel. Th e analysis of the issue approached on the intrasystemic coordinate was carried out from several perspectives, including that of an „Islamic Cold War”. The geopolitical competition for domination in the Middle East remains between both intrasystemic and extrasystemic actors. The researcher presented in detail the EU’s commitment to Iran in the political and economic contexts aggravated by the increase in austerity measures, demonstrating the more predictable nature of relations with the EU, while categorizing relations with the US as rather unpredictable. Th e year 2019 was a productive one in the development

Cuvinte-cheie
Iran, politică externă, SUA, UE, mediu regional de securitate,

Iran, foreign policy, USA, EU, regional security environment