Semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană (27 iunie 2014) constituia încă un pas spre apropierea țării noastre de spațiul comunitar, de valorile europene. În acest sens, Republica Moldova, urma să întreprindă acțiuni concrete, prin care să justifice, că vectorul european este o prioritate a statului nostru, a societății per ansamblu. Sarcinile asumate vizau diverse domenii de activitate și erau orientate spre reformarea justiției și consolidarea statului de drept, dezvoltarea economiei și creșterea bunăstării populației, sporirea eficienții activității instituțiilor de stat etc. În vederea realizării obiectivelor propuse exista deja și o bază temeinică pentru aceasta, inclusiv: Acordul de Parteneriat şi Cooperare (1994), Planul de Acţiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova (2005), semnarea la Vilnius a Acordului de Liber Schimb, Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC sau DCFTA) cu UE, care urma să contribuie la creșterea suplimentară a PIB-ului Moldovei de până la 5,4%, liberalizarea regimului de vize (2014), care a facilitat până în prezent accesul a circa 2,3 milioane de cetățeni moldoveni în țările-membre ale Uniunii Europene, iar exportul de produse și mărfuri pe piața europeană actualmente depășește cifra de 2/3 sau circa 67 la sută din totalul exporturilor. Toate aceste facilității, în mod firesc, au creat oportunități reale pentru Republica Moldova de a se apropia de valorile și standardele de viață europene, de a avea o justiție pentru oameni și instituții care să le garanteze respectarea drepturilor și libertăților sale, să le asigure un nivel de trai decent și o calitate mai bună a vieții, iar în rezultat – o încredere mai înaltă în instituțiile statului. În realitate: ani la rând sărăcia a pus stăpânire pe circa 3/4 sau 75 la sută din populație, veniturile cărora nu le ajung nici pentru strictul necesar (31%) ori numai pentru strictul necesar (44%), majoritatea populației nu mai are încredere în principalele instituții ale statului – încrederea în Guvern și Parlament s-a diminuat în ultimii zece ani cu circa 30 la sută, constituind doar 15% și respectiv 11% din populație, iar în justiție are încredere doar fiecare al patrulea sau 26% dintre cetățeni. Convingerea că Republica Moldova este guvernată de voința poporului este susținută doar de 17 la sută dintre cetățeni, în timp ce 3/4 sau 76% afirmă contrariul. De menționat e și faptul, că ne propunem să ne integrăm în Uniunea Europeană, dar cea mai mare încredere avem în politicienii ruși și nu în cei europeni etc. Despre toate acestea denotă în mod constant datele sondajelor sociologice efectuate ani la rând în cadrul Programului Barometrul Opiniei Publice. Acestea, cât și alte aspecte ale parcursului european al Republicii Moldova vor fi supuse unei analize mai ample în cadrul unui articol științific.