The paper reflects the experiences of the social movements, civic initiatives and NGOs in St. Petersburg and other cities of Russia as well as in some other post-Soviet countries, aimed at the promotion and raising awareness of local populations about the World Heritage value in their cities. These efforts are needed, because the outstanding universal values of the historic centres of St. Petersburg and other cities are threatened by illegal construction, misguided urban planning, neglect and a lack of public attention; churches and cultural landscapes suffer from poor restoration, development pressure and an unregulated tourism boom. These effects are often possible because the almost most local population has no knowledge about the UNESCO World Heritage status and its implications. As a result, they are not sufficiently able to speak out for the protection of their site, and do not know how the status of world cultural heritage can help them. Moreover, the population has little understanding of both the cultural value for their own community and what it means to be a World Heritage in general, leading to an insufficient realization of the potentials in the status of world cultural heritage. In this paper, we try both to show our previous research results and academic materials on the topic, but also reflect on our experience of participation in different activities, and especially within the recent project implemented in 2017 and aimed on an intervention into the discursive and pragmatic space in the field of promotion and protection of St. Petersburg World Heritage site. However, to understand these experiences and reflections, it is necessary to present a historical context and conditions of the development of both the St. Petersburg World Heritage status and the St. Petersburg social movement for the protection of St. Petersburg world heritage.

Articolul reflectă experiențele mișcărilor sociale, inițiativelor civice și ale ONG-urilor din Sankt Petersburg și din alte orașe din Rusia, precum și din alte țări post-sovietice, destinate promovării și sensibilizării populațiilor locale cu privire la valoarea patrimoniului mondial în orașele lor. Aceste eforturi sunt necesare deoarece valorile universale remarcabile ale centrelor istorice din Sankt Petersburg și ale altor orașe sunt amenințate de construcții ilegale, planificare urbană greșită, neglijare și lipsă de atenție publică; bisericile și peisajele culturale suferă de restaurări deficitare, presiune dictată de interese economice de moment și un boom turistic nereglementat. Efectele nocive se produc adesea și pentru că practic majoritatea populației locale nu are cunoștințe despre statutul de patrimoniu mondial UNESCO ale siturilor și implicațiile sale. Drept urmare, ea nu este suficient de capabilă să se pronunțe pentru protecția siturilor lor și nu știe în ce fel o poate ajuta statutul patrimoniului cultural mondial. Mai mult, populația nu înțelege nici valoarea culturală pentru propria comunitate, nici importanța mondială a patrimoniului, ceea ce duce la o realizare insuficientă a prevederilor din statutul patrimoniului cultural mondial. În această lucrare, încercăm să arătăm atât rezultatele cercetărilor noastre anterioare, cât și materialele academice pe această temă, dar reflectăm și asupra experienței noastre de participare la diferite activități, mai ales în cadrul recentului proiect implementat în 2017, ce reprezintă o intervenție discursivă, dar și una pragmatică în favoarea promovării și protecției sitului Patrimoniului Mondial Sankt Petersburg. Totuși, pentru o mai bună înțelegere a acestor experiențe și reflecții, este necesar să prezentăm un context istoric și condițiile dezvoltării atât a statutului de Patrimoniu Mondial din Sankt Petersburg, cât și a mișcării sociale din Sankt Petersburg pentru protecția patrimoniului mondial din Sankt Petersburg.