Old Havana and the Impact of World Heritage in the Local Community: Gentrification, Inequality and Dissociation
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
675 20
Ultima descărcare din IBN:
2023-10-04 05:00
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
008(729.1) (1)
Civilizație. Cultură. Progres (818)
SM ISO690:2012
MARTINEZ FERNANDEZ, Andrea. Old Havana and the Impact of World Heritage in the Local Community: Gentrification, Inequality and Dissociation. In: Plural. History, Culture, Society, 2020, nr. 2, pp. 18-29. ISSN 2345-1262.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Plural. History, Culture, Society
Numărul 2 / 2020 / ISSN 2345-1262 /ISSNe 2345-184X

Old Havana and the Impact of World Heritage in the Local Community: Gentrification, Inequality and Dissociation

Havana veche și impactul patrimoniului mondial în comunitatea locală: înnobilare, inegalitate și disociere

CZU: 008(729.1)

Pag. 18-29

Martinez Fernandez Andrea
 
Brandenburg University of Technology Cottbus–Senftenberg
 
 
Disponibil în IBN: 14 decembrie 2020


Rezumat

In the summer of 2016, the Havana’s Historian Office and the Cultural Heritage Management research group of the Complutense University of Madrid carried out a field study and survey of the inhabitants of Old Havana. The objective was to identify the problems and necessities of the respected people, but in relation to their Cultural Heritage. Havana’s heritage management plan has been a paradigm of community involvement and participation for decades. The locals living in the city are aware of the importance of their heritage, they value it and it is part of their lives. However, there is also a growing scepticism among World Heritage Status of the city, the increasing mass tourism and the priorities on the restauration of buildings. A survey was carried out among different neighbours in the city that faced different realities and paradigms when it came to the nature of their heritage and the management of it. The survey focused on the perception of the people on the situation, not only their opinion on how the heritage was being managed, but also on how it influenced their lives. The views on the World Heritage defined basically two very different realities: the proud Havana, the one where the development is bringing benefits (cultural, economic, aesthetical…) and the sceptic one, the ones that wonder how a mess such as Old Havana could be heritage of humankind, when it is not local heritage.

În vara anului 2016, Biroul istoric al Havanei și grupul de cercetare pentru gestionarea patrimoniului cultural al Universității Complutense din Madrid au efectuat un studiu de teren și un sondaj al locuitorilor din vechea Havana. Obiectivul a fost identificarea problemelor și necesităților societății în raport cu patrimoniul ei cultural. Planul de gestionare a patrimoniului Havanei este o paradigmă a implicării și participării comunității de zeci de ani. Localnicii care locuiesc în oraș sunt conștienți de importanța patrimoniului lor, îl prețuiesc pentru că face parte din viața lor. Cu toate acestea, există, de asemenea, un scepticism în creștere privind statutul de patrimoniu mondial al orașului, creșterea turismului de masă și prioritățile privind restaurarea clădirilor. A fost realizat un sondaj în rândul diverșilor locuitori din vecinătatea obiectivelor de patrimoniu care s-au confruntat cu realități și paradigme diferite atunci când s-a ajuns la natura patrimoniului lor și la gestionarea acestuia. Sondajul s-a concentrat asupra percepției oamenilor asupra situației, nu numai asupra părerii lor despre modul în care a fost gestionat patrimoniul, ci și asupra modului în care acesta le-a influențat viața. Punctele de vedere asupra Patrimoniului Mondial au definit practic două realități foarte diferite: Havana simpatizată, cea în care dezvoltarea aduce beneficii (culturale, economice, estetice...) și atitudinea sceptică, cea care se întreabă cum ar putea o mizerie precum Old Havana să fie moștenire a omenirii, atunci când nu este moștenire locală.

Cuvinte-cheie
cultural heritage, Gentrification, tourism, Post-revolutionary Cuba,

moștenire culturală, înnobilare, turism, Cuba postrevoluționară