Big band-ul contemporan reprezintă o formație orchestrală unică a cărei componență s-a constituit pe parcursul a mai multor decenii. Instrumentele incluse în acesta sunt divizate în două secțiuni principale: instrumente de suflat (Winds) și secțiunea de ritm (Rhythm section), iar instrumentele de suflat se mai împart în cele din lemn și cele de alamă. O componență tipică a big band-ului include patru sau cinci saxofoane, patru sau cinci trompete, patru tromboane, secțiune de ritm (pian sau sintetizator cu clape, chitară, contrabas sau chitară-bas, percuție). Pot fi introduse ți alte instrumente. Paleta orchestrală a big band-ului este foarte diversă. În afară de participarea în cadrul unor tutti, fiecare grup orchestral poate îndeplini funcții individuale în partitură, în timp ce și în cadrul grupurilor este posibilă separarea funcțiilor între instrumente. Sunarea orchestrei se datorează în mare măsură gradului de măiestrie și creativitate a aranjorului, care are posibilitatea de a alterna episoade tutti și solo, precum și de a aplica o varietate de apeluri între instrumente, grupuri și secțiuni aparte. Trompeta și grupul de trompete participă activ în formarea țesăturii orchestrale, folosindu-se atât în tutti, cât și în crearea texturii polifonice dezvoltate, bogate în linii melodice contrastante și juxtapuneri spectaculoase. Trompeta destul de des îndeplinește funcția unui solist, în primul rând, în cadrul pătratelor de improvizație solistică. Există și piese pentru trompetă solo cu orchestră – un exemplu ar fi faimoasa Maria din muzical West Side Story de Leonard Bernstein în versiunea interpretativă a marelui trompetist Maynard Ferguson. Un rol important îl joacă trompeta în piesa A Night in Tunisia de Dizzy Gillespie care a devenit un standard de jazz. Ca participant al grupului, trompeta interacționează cu instrumente din alte grupuri orchestrale. În țesătura muzicală a compozițiilor big band-urilor se disting trei elemente de bază, în realizarea cărora este implicată trompeta: melodia (linia principală, contrapunct, imitație), armonia (acompaniament coralic, cel armonic ritmizat) și pedala (sunetul sau sunetele reținute). La acestea se adaugă elemente specifice compozițiilor de jazz, precum Fills (scurte pasaje expuse în timpul pauzelor sau notelor lungi în melodia de bază), Riffs (figuri melodico-ritmice repetate) etc. În articol vor fi examinate funcțiile principale ale trompetei în big band.