Stilistica și limbajul poetic stănescian ca sursă de inspirație în muzica contemporană românească de factură academică
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
125 5
Ultima descărcare din IBN:
2021-04-27 13:37
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
821.135.1-1.09:78.01 (1)
Literatură romanică balcanică (Literatură română) (1480)
Muzică (930)
SM ISO690:2012
GAMURARI, Pavel. Stilistica și limbajul poetic stănescian ca sursă de inspirație în muzica contemporană românească de factură academică. In: Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”. 2020, nr. 3(58), pp. 151-155. ISSN 1857-0461.
10.5281/zenodo.4269532
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”
Numărul 3(58) / 2020 / ISSN 1857-0461

Stilistica și limbajul poetic stănescian ca sursă de inspirație în muzica contemporană românească de factură academică

Stanescu’s stylistics and poetic language as a source of inspiration in romanian contemporary academic music


DOI: 10.5281/zenodo.4269532
CZU: 821.135.1-1.09:78.01
Pag. 151-155

Gamurari Pavel
 
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
 
Disponibil în IBN: 10 decembrie 2020


Rezumat

In this article, the main aspects of the poetic language are outlined, but also the stylistic style of the poet Nichita Stanescu. As one of the most important Romanian poets who made their way after World War II, Stanescu is part of the first stars in the Romanian literature heritage, which has formed an unmistakable poetic style using a neomodernist invoice language in which rich and diverse stylistic resources are found. His work is characterized by a great depth and power of suggestion, in which the eternal dimensions of the human soul are contained in contexts of universal magnitude – love, self, self-awareness, but also themes such as the poet and poetry, the people and the homeland, death and absolute, the earth and the cosmos. A special interest was manifested and still manifested by the romanian contemporary composers: Cornel Taranu, Petru Stoianov, Dan Voiculescu, Vasile Spatarelu etc., adressing to Stanescu’s poetry in their vocal chamber and orchestral works.

În articol sunt schițate principalele aspecte ale limbajului poetic, precum și ale stilisticii poetului Nichita Stănescu. Fiind unul dintre cei mai importanți poeți români care s-au afirmat după cel de-al Doilea Război Mondial, Stănescu este o stea de primă mărime în patrimoniul literaturii române. El și-a format un stil poetic inconfundabil, utilizând un limbaj de factură neomodernistă în care se regăsesc bogate și diverse resurse stilistice. Opera sa se caracterizează printr-o profunzime și forță de sugestie deosebită, în care sunt cuprinse, în contexte de amploare universală, dimensiuni eterne ale sufletului uman – iubirea, eul, sinele, conștiința de sine, dar și teme precum poetul și poezia, poporul și patria, moartea și absolutul, pământul și cosmosul. Un interes deosebit pentru creația sa au manifestat și manifestă în continuare compozitorii contemporani români: Cornel Țăranu, Petru Stoianov, Dan Voiculescu, Vasile Spătărelu ș.a., apelând la poezia lui Stănescu în compozițiile sale vocal-camerale și vocal-simfonice.

Cuvinte-cheie
Nichita Stănescu, metalinguistic, poetic language, postmodernism, “unwords”, composers, stylistic, semantics,

Nichita Stănescu, metalingvistică, limbaj poetic, postmodernism, „necuvinte”, compozitori, stilistică, semantică