Scopul principal al acestui articol este cercetarea aspectelor microscopice ale modelelor stocastice, care pot fi comparate cu modelele computaţionale bazate pe agenţi (ABM), precum şi stabilirea conexiunii dintre modelele ABM şi procesele stocastice. O aplicare a abordării propuse se referă la procesul de nucleere, fenomen întâlnit pe larg în natură şi tehnologie, care poate fi considerat ca un reprezentant al fenomenelor de agregare în sistemele complexe. În special, noi propunem un model generic stocastic pentru formarea centrelor de cristalizare. În general, este cunoscut faptul că la baza mecanismului tranziţiilor de fază de gradul întâi este apariţia acestor centre de cristalizare şi atât nucleul definit ca un cluster de molecule sau atomi, cât şi lucrul de nucleere, o barieră de energie pentru tranziţia de fază, sunt principalele mărimi termodinamice în teoria dată. Totodată, din punct de vedere statistic, formarea cristalitului de dimensiune critică este un fenomen aleator, cu o probabilitate determinată considerabil de valoarea lucrului de nucleere. The main purpose of this article is to get new insights into microscopic explanations of stochastic models, which can be compared with the agent-based computational models, and to bridge the gap between agent-based models (ABM) and stochastic processes. An application of the proposed approach refers to the nucleation process, a widely spread phenomenon in both nature and technology, which may be considered as a representative of the aggregation phenomena in complex systems. In particular, we propose a generic stochastic model for crystal nucleation. It is generally known that first-order phase transitions occur by nucleation mechanism, and both the nucleus, a cluster of molecules or atoms, and the nucleation work, a energy barrier to the phase transition, are basic thermodynamic quantities in the theory of nucleation. However, the critical nucleus formation is statistically a random event with a probability largely determined by the nucleation work.