Strămoșii noștri au transmis generațiilor contemporane o imensă moștenire spirituală. Talentele artistice și diverse stări sufletești ale poporului nostru s-au exprimat prin dans, muzică, tradiții, obiceiuri și ritualuri. Masca și costumul în cultura folclorică sunt un gen aparte de artă populară. Originile lor datează din timpurile preistorice. D. Cantemir, N. Voronca, S. Marian, O. Constantinescu, T. Burada, A. Veselovschi, I. Stoian au studiat masca tradițională moldovenească. Se remarcă șicontribuția savantului român R. Vulcănescu care a dedicat o parte din lucrările sale științifice studiului măștilor folclorice din spațiul cultural românesc, precum și dinafara lui. Măștile sunt opere de artă populară, care conțin caracteristicile eroilor populari, reprezentând, de asemenea, diferite personaje: urs, cal, capră, căprioară, berbec, taur, barză, muzician, vânzător, păstor, țăran, babă, moșneag etc., alcătuind astfel două tipuri principale: zoomorfe și antropomorfe, precum și împărțirea în măști-costume și măști pentru față. Costumele antropomorfe includeau rolurile militarului, babei, moșneagului etc. Meșterii populari au oferit expresivitate măștilor cu ajutorul materialelor, culorilor, liniilor sprâncenelor, dimensiunilor și formei plastice a ochilor, nasului, gurii, frunții, obrajilor și bărbiei. La strămoșii noștri, masca a avut un sens practic și simbolic, dar astăzi masca și costumul popular evidențiază sensul estetic. De asemenea, este important de menționat că arta populară din secolele trecute nu își pierde importanța astăzi și merită o atenție specială din partea societății. Arta măștilor și a costumelor din folclorul moldovenesc este o moștenire a trecutului, precum și o parte valoroasă a patrimoniului etnografic al Republicii Moldova. Aceasta merită studiată atent în strânsă legătură cu dimensiunea literară și muzicală a artei populare.