Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea circurile provinciale, menajeriile, teatrele-ilusion și alte forme de divertisment au avut o largă răspândire în Basarabia. Bâlciurile mobile au devenit foarte populare, dinastiile de circari Ferroni, Sur, Truzzi dădeau multiple reprezentații spectaculoase la Chișinău. În aceeași perioadă, a început proiectarea primelor clădiri ale circurilor. De regulă, acestea erau clădiri temporare din scânduri, prelate sau doc, care se aflau în Piața Poliției. Prima încercare de a construi un circ permanent în Chișinău a fost făcută pe 22 aprilie 1911 de către proprietarul Hotelului „Bristol” Konstantin Kolomandi, dar propunerea a fost respinsă de Duma Orășenească. Un an mai târziu, în martie 1912, Kolomandi a scris din nou o petiție biroului de construcții al Consiliului Guvernatorului Basarabiei cu o cerere de a construi, la intersecția străzilor Mihailovsky și Schmidt (astăzi strada M. Eminescu și strada Mitropolit Varlaam), o clădire de piatră cu două etaje pentru circul-teatru. Pe 7 mai 1912, a primit o autorizație oficială pentru acest lucru. În general, în cursul anului, clădirea, care a fost supravegheată de arhitectul Vladimir Tsyganko, a fost finalizată. Cu toate acestea, în mod neașteptat, pe 19 octombrie 1912, pereții scenei atașate s-au prăbușit, deși întreaga clădire a rămas intactă. Abia în 1913, Konstantin Kolomandi a reușit să obțină permisiunea de a reconstitui partea distrusă, de a finisa și a dota cu toate echipamentele necesare clădirea circului. Iar pe 21 octombrie 1913, a primit un certificat care permitea deschiderea clădirii pentru reprezentații de teatru și circ. Mai târziu, aici s-a deschis cinematograful „Express”. Clădirea nu a fost avariată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada postbelică aici era Teatrul muzical-dramatic moldovenesc. Iar în 1954, clădirea a fost transmisă Filarmonicii din Moldova. Reconstrucția acestei clădiri a fost realizată în 19581968 sub îndrumarea arhitectului Valentin Voițehovsky. Astfel, Filarmonica Națională a Moldovei „Serghei Lunchevici” ocupă astăzi clădirea istorică pe bună dreptate, care, conform planului inițial al antreprenorului Kolomandi, trebuia să servească pentru divertisment. Prin urmare, ca un obiect de patrimoniu cultural, această clădire ar trebui să fie inclusă în registrul monumentelor protejate de stat.