Articolul precedent |
Articolul urmator |
473 17 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-12-02 22:35 |
SM ISO690:2012 JURMINSKAIA, Olga, BAGRIN, Nina, ZUBCOV, Elena. Starea actuală a fluviului Nistru pe teritoriul Republicii Moldova conform unor parametri fizico-chimici. In: EU Integration and Management of the Dniester River Basin, 8-9 octombrie 2020, Chişinău. Chişinău: Eco-TIRAS, 2020, pp. 84-89. ISBN XXXXXXXXXXXXXX. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
EU Integration and Management of the Dniester River Basin 2020 | ||||||
Conferința "EU Integration and Management of the Dniester River Basin" Chişinău, Moldova, 8-9 octombrie 2020 | ||||||
|
||||||
Pag. 84-89 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Fluviul Nistru este cea mai importantă sursă de apă naturală în Republica Moldova cu o lungime de 652 km și cu un volum mediu al scurgerii de circa 10,0 km3 /an. Rețeaua Districtului Bazinului Hidrografic Nistru este reprezentată de 1591 râuri (dintre care doar 6 ating o lungime de 100 km sau mai mult – Răut, Bâc, Botna, Căinari, Cubolta și Ichel), 51 de lacuri de acumulare și circa 1700 iazuri și alte bazine artificiale de apă [1]. Cel mai mare rezervor de apă artificial este lacul de acumulare Dubăsari situat la o distanță de 351 km de estuarul Nistrului. Starea hidrochimică a râului este determinată, în primul rând, de caracteristicile geomorfologice ale cursului de apă. Compoziția substratului, viteza fluxului, variațiile de adâncime, fluctuațiile naturale ale regimului hidrologic sunt elemente cruciale care determină starea habitatului organismelor acvatice. Adaptarea hidrobionților la aceste condiții s-a dezvoltat de-a lungul mai multor generații. Modificările acestor caracteristici cauzate de activitățile umane (cum ar fi construirea barajelor și lacurilor de acumulare) au un impact puternic asupra stării hidrochimice și hidrobiologice a ecosistemului acvatic. Toate aceste modificări sunt prezentate în bazinul fl. Nistru, inclusiv în partea sa moldovenească. În anii 1951-1954, pe teritoriul Moldovei a fost creată acumularea de apă prin construirea barajului centralei hidroelectrice lângă orașul Dubăsari. Complexul hidrotehnic Dubăsari a fost prima experiență de reglare a Nistrului. În 1981, pe teritoriul Ucrainei a început construirea unui nou complex hidroenergetic care, la momentul dat, include: lacul de acumulare Dnestrovsc cu barajul Centralei Hidroelectrice nr. 1 (CH-1), Rezervorul de tampon cu barajul CH-2 și Centrală Hidro-Acumulatoare cu un rezervor tehnic de apă. Odată cu crearea lacurilor de acumulare și barajelor, au avut loc schimbări radicale în regimul hidrologic, regimul termic și regimul de oxigen al Nistrului. Scopul lucrării prezentate este studierea acestor schimbări pentru înțelegerea impactului asupra ecosistemului fl. Nistru în aval de construcții hidrotehnice. |
||||||
|