Săpânța. Universul crucilor vesele reflectat în patrimoniul Muzeului Național al Țăranului Român
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
803 8
Ultima descărcare din IBN:
2023-02-04 23:50
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
069.02:39(498) (3)
Muzee. Expoziții permanente (505)
Antropologie culturală. Ethnografie. Obiceiuri. Tradiții. Datini. Mod de viață. Folclor (2218)
SM ISO690:2012
CRISTEA, Letiția-Mirela. Săpânța. Universul crucilor vesele reflectat în patrimoniul Muzeului Național al Țăranului Român. In: Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă) , 2019, nr. 31(44), pp. 150-157. ISSN 1857-0054.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă)
Numărul 31(44) / 2019 / ISSN 1857-0054

Săpânța. Universul crucilor vesele reflectat în patrimoniul Muzeului Național al Țăranului Român

Săpânța. The universe of merry crosses mirrored in the collections of the National Museum of the Romanian Peasant

CZU: 069.02:39(498)

Pag. 150-157

Cristea Letiția-Mirela
 
Muzeul Naţional al Ţăranului Român
 
 
Disponibil în IBN: 13 octombrie 2020


Rezumat

Începând cu anul 1964, în timpul directoratului lui Tancred Bănățeanu, prin grija muzeografului Teodor Pleșa, erau comandate și achiziționate un număr de 11 piese realizate de către meșterul din Săpânța, Ion Stan Pătraș. Astfel au ajuns în patrimoniul Muzeului de Artă Populară al Republicii Socialiste Române (actualul Muzeu Național al Țăranului Român) obiecte de o inegalabilă frumusețe. Acestea reprezintă piese unice ce relevă un întreg univers: lumea satului. Aici se regăsesc obiecte gospodărești, costume tradiționale, ocupații zilnice, meșteșuguri, vicii, superstiții și realități sociale. Prin intermediul versurilor și a desenelor de pe crucile de la cimitirul vesel din Săpânța, Ion Stan Pătraș a creat obiecte unice care atrag atenția prin colorit și care abat gândurile de la tristețea datorată despărțirii definitive de cei dragi.

Starting with 1964, under the leadership of Tancred Bănățeanu and with the courtesy of the curator Teodor Pleșa, a number of 11 pieces made by Ion Stan Pătraș, the craftsman of Săpânța, were ordered and purchased. Thus, objects of unparalleled beauty entered into the collections of the Folk Art Museum of the Romanian Socialist Republic (now The National Museum of the Romanian Peasant). They are unique pieces that reveal a whole universe: the village world. Here are household objects, traditional costumes, daily occupations, crafts, vices, superstitions and social realities. With the help of the lyrics and representations from the crosses of the merry cemetery of Săpânța, Ion Stan Pătraș created unique objects that attract attention through colours and deviate thoughts from the sadness caused by the definitive separation from the dear ones.

Cuvinte-cheie
port popular, Ion Stan Pătraș, vicii, ocupații tradiționale, superstiţii, meserii, Muzeul Național al Țăranului Român,

traditional costume, Ion Stan Pătraș, vices, traditional occupations, superstitions, crafts, The National Museum of the Romanian Peasant