Foaia de zestre şi tradiţia înzestrării femeii în Basarabia (sec. XIX – începutul sec. XX) (I)
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
675 34
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-15 15:49
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
392.5:396(478)"XVIII-XIX" (1)
Obiceiuri, datini privind viața particulară (263)
SM ISO690:2012
REZNEAC, Corina. Foaia de zestre şi tradiţia înzestrării femeii în Basarabia (sec. XIX – începutul sec. XX) (I). In: Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă) , 2019, nr. 31(44), pp. 78-95. ISSN 1857-0054.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă)
Numărul 31(44) / 2019 / ISSN 1857-0054

Foaia de zestre şi tradiţia înzestrării femeii în Basarabia (sec. XIX – începutul sec. XX) (I)

The dowry inventory and the tradition of endowing a woman in Bessarabia (19th – early 20th c.) (I)

CZU: 392.5:396(478)"XVIII-XIX"

Pag. 78-95

Rezneac Corina
 
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău
 
 
Disponibil în IBN: 13 octombrie 2020


Rezumat

Autoarea articolului analizează foile de zestre din Basarabia (sec. al XIX-lea – înc. sec. XX), document principal prin care se realiza înzestrarea și care jalona statutul femeii în căsătorie. Întocmirea foii de zestre și înzestrarea era una din instituțiile culturale ce contura statutele sociale, mentalitatea, reprezentările sociale și imaginarul cu referire la femei. În Basarabia țaristă, prin obiceiurile și legile locale, femeia a continuat să se bucure de același statut special privind zestrea, ca în Principatul Moldovei. Din foile de zestre analizate, în principal, reies un șir de drepturi ce consfințesc femeii un statut înalt: de a nu-i fi înstrăinată această zestre fără voia ei, dreptul de a recăpăta zestrea în caz că a fost vândută de soț, fără voia ei, de a o lăsa moștenire, în caz de necesitate etc. Dovada acestor drepturi la egalitate, de care se folosea femeia în Basarabia, este frecvența foilor de zestre din sec. al XIX-lea date de femei pentru fiii și fiicele lor. În practică, soțul administra bunurile în căsătorie, dar înțelepciunea și tradiția autohtonă a oferit prilejuri ca femeia să poată administra propria avere.

The author of the article analyses the dowry inventories from Bessarabia (19th – early 20th century), the main document that provided with dowry and which marked the woman’s statute within marriage. Drafting the dowry inventory and endowing was one of the cultural institutions that shaped the social statutes, mentality, social representations and imagery concerning women. In Bessarabia, during tsarism, thanks to local customs and laws, woman continued to have the same special statute regarding dowry, like in the Moldova Principality. From the analysis of dowry inventories, the author mainly infers a series of rights that assign a high social status for a woman: dowry could not be alienated without her will; the right to regain the dowry in case it was sold by the husband, without wife’s will; the right to bequeath it, if necessary etc. The proof for these equality rights, used by women in Bessarabia, is the frequency of dowry inventories from the 19th century, given by women to their sons and daughters. In practice, the husband managed the estate within marriage. But wisdom and the local tradition offered women possibilities to manage her own estate.

Cuvinte-cheie
Basarabia, foaie de zestre, statutul femeii, familie, drepturi, mentalitate, moștenire,

Bessarabia, dowry inventory, woman’s statute, family, rights, mentality, heritage