Săpăturile arheologice de salvare de la Orheiul Vechi din anul 2017
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
641 13
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-26 09:28
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.5(478) (95)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
VORNIC, Vlad, MATVEEV, Sergiu, MUNTEANU, Octavian, TABUNCIC, Sergiu. Săpăturile arheologice de salvare de la Orheiul Vechi din anul 2017. In: Cercetări arheologice în Republica Moldova.: Campania 2017. Sesiunea Naţională de Rapoarte, 18 aprilie 2018, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Comisia Naţională Arheologică, 2018, pp. 81-83. ISBN 978-9975-3164-5-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări arheologice în Republica Moldova. 2018
Sesiunea "Cercetări arheologice în Republica Moldova"
Chişinău, Moldova, 18 aprilie 2018

Săpăturile arheologice de salvare de la Orheiul Vechi din anul 2017

CZU: 902/903.5(478)

Pag. 81-83

Vornic Vlad1, Matveev Sergiu2, Munteanu Octavian, Tabuncic Sergiu1
 
1 Institutul Patrimoniului Cultural,
2 Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 7 octombrie 2020


Rezumat

În vara anului 2017, pe teritoriul Rezervaţiei cultural-naturale ,,Orheiul Vechi”, în zona oraşului medieval şi pe promontoriul Butuceni, au fost efectuate săpături de salvare, prilejuite de construcţia gazoductului Ivancea-Trebujeni şi de semnalarea unor oase umane la suprafaţa solului. Într-o primă etapă, s-au executat câteva sondaje în diferite puncte de pe traseul gazoductului, unde au apărut complexe arheologice închise. Drept urmare, au fost cercetate două morminte de înhumaţie, două gropi menajere şi o instalaţie de foc, toate afectate prin săparea şanţului gazoductului. Ambele morminte s-au reperat în marginea vestică a promontoriului Peştera, fiind săpate în roca calcaroasă şi având orientarea V-E, cu scheletele depuse în decubit dorsal, fără inventar (Fig. 1, 1,2). După determinările efectuate de dna dr. Angela Simalcsik, primul schelet a aparţinut unui bărbat adult, iar al doilea unui infans I. Cele două gropi (Fig. 2, 1,2) au fost depistate la mică distanţă spre S de citadela de piatră, în apropiere una de alta, şi aveau formă oval-circulară, dimensiuni medii, iar ca inventar o monedă de bronz din sec. XIV, ceramică de tip Hoarda de Aur, câteva piese de fier şi numeroase oase de animale. Instalaţia de foc (Fig. 2, 3) a fost localizată la circa 0,43 km SSV de citadelă, pe partea dreaptă a drumului R43, reprezentând un cuptor menajer din lut şi piatră, de la care s-a păstrat doar vatra, aflată la adâncimea de circa 1 m de la nivelul actual de călcare. În solul de deasupra instalaţiei s-au găsit bucăţi de lut ars provenind din cupola distrusă. Vatra avea formă aproximativ rectangulară, cu dimensiunile de 1,15x1,20 m, fiind construită dintr-o platformă de pietre mici şi mijlocii, peste care s-a aplicat un strat de lut. În limitele complexului nu s-au găsit materiale arheologice, cu excepţia unui ciob roşietic eneolitic, găsit alături, la nivelul vetrei. În schimb, în solul din şanţul gazoductului săpat în zona oraşului medieval au fost recuperate mai multe cioburi, cuie de fi er, o buză de ceaun de fontă, diferite alte piese de metal şi os, precum şi câteva monede de argint şi bronz din sec. XIV. La sfârşitul lunii august 2017, în sectorul de NV al promontoriului Butuceni, pe partea dreaptă a drumului ce duce spre biserica rupestră au fost descoperite trei morminte de înhumaţie (Fig. 1, 3) orientate V-E, ce fac parte dintr-o necropolă medievală. Scheletele se găseau la o adâncime superfi cială, fiind depuse în poziţie întinsă pe spate, cu braţele pe lângă corp (M.2, M.3) sau cu mâna stângă aşezată pe piept, iar dreapta adusă pe umăr (M.1). Toate trei mormintele erau lipsite de inventar, scheletele fiind atribuite unei femei şi la doi bărbaţi, cu vârsta la deces cuprinsă între 50 şi 60 de ani.Fig. 1. Vederi asupra mormintelor descoperite pe promontoriile Peştera (1-2) şi Butuceni (3).figureFig. 2. Gropile 1 (1), 2 (2) şi instalaţia de foc (3).