În vara anului 2017, specialiştii Agenţiei Naţionale Arheologice au fost sesizaţi în privinţa descoperirii unor oase umane pe un drum de ţară din partea de NV a iazului situat la 0,8 km E de drumul Hînceşti-Logăneşti şi la circa 1,5 km SE de satul Logăneşti. În urma deplasării la faţa locului, s-a dovedit că vestigiile semnalate se găseau în perimetrul sitului arheologic Logăneşti I (Fig. 1, 1-2), fiind scoase la lumină după lucrările de îndreptare a drumului de ţară amintit. Efectuându-se o prospectare de suprafaţă mai amănunţită, au putut fi reperate urmele a două morminte de înhumaţie: unul surprins în drum (Fig. 1, 3), iar celălalt în marginea lui estică (Fig. 1, 4), precum şi resturi de la diferite alte complexe distruse, între care şi o aglomeraţie de pietre şi lut ars (Fig. 2, 1). De asemenea, s-a constatat că sectorul de sud al sitului a fost afectat de săparea dinspre iaz a unui şanţ, în profilul de nord al şanţului fi ind surprins un cuptor de lut, parţial distrus prin lucrările de excavaţie (Fig. 2, 2). Mormântul 1 (Fig. 1,1) a fost răvăşit aproape complet de lucrările de îndreptare a drumului de ţară. Din scheletul atribuit unui bărbat de 35-50 ani1 s-au păstrat doar câteva fragmente. Judecând după oasele afl ate in situ, a fost stabilită orientarea V-E şi poziţia în decubitus dorsal a defunctului, cu braţul stâng aşezat pe bazin. În stânga şi în dreapta scheletului s-au depistat resturi de lemn putrezit, ce provin de la sicriu. Conturul gropii mormântului nu a putut fi surprins. În scopul cercetării mormântului 2 şi a instalaţiei de foc au fost trasate două casete, ambele cu dimensiunile de 1,5x2,0 m. Mormântul 2 (Fig. 1,2) a fost descoperit pe aceeaşi linie cu M.1, la 1,3 m spre E, în malul de la margimea drumului. Complexul era parţial distrus de lucrările de amenajare a drumului şi a digului iazului. Scheletul, afl at la adâncimea de 16-29 cm, s-a păstrat relativ bine, cu excepţia craniului, gambelor şi a oaselor labelor picioarelor, care lipseau. Groapa n-a fost sesizată. Scheletul, aparţinând unui bărbat de 55-60 de ani, era depus pe spate, în poziţie întinsă, cu braţele aşezate pe piept. Pe iliacul drept a fost identifi cată o piatră de gresie, cu dimensiunile de 10,5x7,5x5,0 cm. Sub nivelul M.2 au fost găsite oase de animale, fragmente de lut ars şi ceramică aparţinănd locuirii din prima epocă a fierului şi perioada romană tărzie.Cuptorul 1 (Fig. 2, 2) a fost descoperit la 6 m SSE de M.2, în peretele de N al şanţului. S-a păstrat doar o porţiune din cuptor, pe o lungime maximă de 1,26 m şi o înălţime de 0,2-0,5 m. În plan, complexul avea, se pare, formă aproximativ rectangulară, cu vatra orizontală şi pereţii arcuiţi. Grosimea bazei era de 6-10 cm, iar cea a pereţilor de 4-6 cm. Sub vatra cuptorului a fost descoperit un fragment de fund de vas lucrat la roată de tip Sântana de Mureş, iar în preajmă câteva oase de animale şi cioburi lucrate cu mâna specifi ce Hallstattului timpuriu.Analiza materialului ceramic recuperat din sondaje şi de la suprafaţa solului sugerează existenţa în perimetrul sitului Logăneşti I a cel puţin trei nivele de locuire, care datează din Hallstattul timpuriu (cultura ChişinăuCorlăteni), epoca romană târzie (cultura Sântana de Mureş-Cerneahov) şi evul mediu târziu (sec. XVI-XVIII). Mormintele identifi cate aparţin, cu siguranţă, unui cimitir medieval.1 Determinări dr. Angela Simalscik.figureFig. 2. Logăneşti I 2017. Aglomeraţia de pietre şi lut ars (1) şi cuptorul de lut (2).Fig. 1. Poziţia topografi că (1) şi ortofotoplanul (2) sitului Logăneşti I, mormintele 1 (3) şi 2(4).figureFig. 2. Logăneşti I 2017. Aglomeraţia de pietre şi lut ars (1) şi cuptorul de lut (2).