Cercetările arheologice de salvare din anul 2017 în situl cu mai multe nivele de locuire de la Lipoveni-La Nisipărie au avut că obiectiv investigarea zonei central-vestice a sitului, afectate de excavări de pământ recente. Selectarea locului pentru executarea săpăturii arheologice a fost determinată de documentarea la o distanţă de 25-35 m spre S de secţiunea IV a unei intervenţii asupra solului, efectuată cu tehnică mecanizată (Fig. 1). Conturul suprafeţei afectate a condiţionat limitele şi orientarea săpăturii arheologice. Astfel, Secţiunea V, trasată în anul 2017, avea forma aproape rectangulară, cu dimensiunile de 4×16 m, fiind orientată cu latura lungă pe direcţia NV-SE (Fig. 2). Paralel cu săpăturile arheologice, a fost realizată prospectarea de suprafeţă a sitului, confi rmându-se informaţia oferită de localnici privind descoperirea recentă a unui mormânt de înhumaţie. În sectorul nordic, pe o suprafaţă de câţiva metri pătraţi, au fost descoperite resturi provenind de la un schelet uman scos de curând din pământ şi răvăşit. Vestigii arheologice importante au fost colectate atât din limitele secţiunii, cât şi din solul bulversat din apropierea ei. Piesele de inventar (Fig. 3) şi materialul ceramic, ca şi în anii anteriori, pot fi atribuite la mai multe etape de locuire, începând cu perioada timpurie a primei epoci a fi erului (sec. XII-X a. Chr.)), etapa târzie a primei epoci a fi erului şi începutul epocii Latene (sec. VI-III a. Chr.), perioada de început a epocii migraţiilor (sec. III-IV p. Chr.) şi evul mediu. Colecţia de resturi faunistice prezintă o diversitate de specii de animale domestice: bovine, ovicaprine, cabaline, suine, păsări (?) şi câinele, dar şi sălbatice: cerbul nobil, epurele, carnivor de dimensiuni mici. Ca şi în anii anteriori, predomină oasele de bovine. În ciuda faptului că, pe anumite sectoare ale secţiunii, până la începutul cercetărilor, solul a fost decapat până la nisipul steril, s-a reuşit identificarea şi cercetarea a 23 de complexe închise. Toate complexele reprezintă gropi (notate Gr. 51-73), majoritatea având dimensiuni medii, cu diametrele variind între 0,9-1,6 m, dar se întâlneau şi complexe mai mari, cu diametrul de circa 2,1 m. Gropile prezentau formă circulară sau ovală în plan, cu secţiunea rectangulară, trapezoidală, cu treaptă sau neregulată. Umplutura gropilor consta din sol cenuşiu-castaniu, amestecat cu fragmente ceramice şi oase de animale. Din rândul lor se evidenţiază Gr. 63, în umplutura căreia au fost identificate mai multe bucăţi de lut ars, provenind probabil de la o instalaţie de foc. Cercetările de salvare din anul 2017 au permis studierea unui nou sector al spaţiului de locuit al sitului Lipoveni II-La Nisipărie, fi ind descoperite complexe şi artefacte aparţinând în special mileniului I a.Chr. şi secolului IV p. Chr.figureFig. 1. Lipoveni II-La Nisipărie. Secţiunea V, vedere dinspre sud-est.figureFig. 2. Lipoveni II-La Nisipărie. Planul Secţiunii V.figureFig. 3. Lipoveni II-La Nisipărie 2017. Piese de fi er (1-3), bronz (5-6), lut (7-10), scoică (11-12) şi corn (13).