Rezultate preliminare ale cercetărilor arheologice în situl Saharna Mare (campania 2017)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
477 2
Ultima descărcare din IBN:
2022-10-31 21:06
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.4(478) (69)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
NICULIŢĂ, Ion, ZANOCI, Aurel, BĂŢ, Mihail, DULGHER, Victor. Rezultate preliminare ale cercetărilor arheologice în situl Saharna Mare (campania 2017). In: Cercetări arheologice în Republica Moldova.: Campania 2017. Sesiunea Naţională de Rapoarte, 18 aprilie 2018, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Comisia Naţională Arheologică, 2018, pp. 43-45. ISBN 978-9975-3164-5-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări arheologice în Republica Moldova. 2018
Sesiunea "Cercetări arheologice în Republica Moldova"
Chişinău, Moldova, 18 aprilie 2018

Rezultate preliminare ale cercetărilor arheologice în situl Saharna Mare (campania 2017)

CZU: 902/903.4(478)

Pag. 43-45

Niculiţă Ion1, Zanoci Aurel2, Băţ Mihail1, Dulgher Victor1
 
1 Universitatea de Stat din Moldova,
2 Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 7 octombrie 2020


Rezumat

Începând cu anul 2017, având la dispoziţie harta magnetometrică a sitului, cercetările au drept obiectiv investigarea porţiunilor aşezării, unde au fost identifi cate anomalii pozitive ce denotă prezenţa unor structuri arse. Una dintre aceste anomalii a fost atestată în partea de sud-vest a cetăţii, la o distanţă de cca 12 m de la poalele „valului”, ea având formă ovală, cu dimensiunile de cca 20×16 m (Fig. 1,1). Cu scopul de a cerceta depunerile arheologice şi a verifica datele magnetometrice, pe suprafaţa anomaliei a fost trasată secţiunea 29/2017, având dimensiunile de 32×4 m. Ca urmare a săpăturilor, au fost descoperite vestigiile a cinci construcţii, în preajma căroră erau concentrate 11 gropi menajere. Construcţia 1/29/2017 a fost evidenţiată la adâncimea de 0,4 m de la suprafaţa actuală de călcare2 şi s-a dovedit a fi una adâncită în sol. În partea superioară, ruinele ei ocupau o suprafaţă de 11 m2 şi se prezentau sub forma unui dărâmături cu grosimea de 0,4 m, compusă din sol cenuşos în amestec cu fragmente de lut ars şi pietre (Fig. 1,2). După excavarea dărâmăturii, la adâncimea de 0,8 m a fost atestată o amenajare îngropată în sol cu o suprafaţă de 3,2×2,8 m, a cărei adâncime maximă era de 1,6 m (Fig. 1, 3, 4). Pe perimetrul complexului au fost identifi cate urmele a patru gropi de par. Inventarul recuperat din construcţie se încadrează în cultura getică. Construcţia 2/29/2017 a fost sesizată la adâncimea de 0,4 m. După cum reiese din partea investigată, construcţia a fost adâncită în sol cu 1,4 m. Emplectonul complexului prezenta sol cenuşos în amestec cu fragmente de lut ars şi pietre (Fig. 1, 2, 3, 5). În baza materialulului arheologic descoperit, se poate presupune că construcţia a fost utilizată în perioada traco-getică. Construcţia 3/29/2017 a fost descoperită la adâncimea de 0,5 m. Vestigiile ei se prezentau sub forma unui strat de sol argilos ars amestecat cu pietre. Dărâmătura ocupa o suprafaţă de 4,8×4,2 m (Fig. 2,1). Drept rezultat al cercetării ruinelor construcţiei, a fost parţial identifi cat conturul pereţilor şi urmele a cinci gropi de par (Fig. 2, 2). Vestigiile arheologice descoperite printre ruinele construcţiei se încadrează în sec. IV-III a. Chr. Construcţia 4/29/2017 a fost surprinsă la adâncimea de 0,4 m. Vestigiile construcţiei sunt prezentate de sol argilos în amestec cu cenuşă, fragmente de lut ars şi fragmente de lemn carbonizat. Ca urmare a investigaţiilor acestei dărâmături, au fost identifi cate urme de pari ce susţineau acoperişul şi pereţii construcţiei (Fig. 2, 1, 3). Inventarul arheologic descoperit permite o datare prealabilă a complexului în sec. V-III a. Chr. Ruinele construcţiei 5/29/2017 au fost atestate la adâncimea de 0,84 m şi erau suprapuse parţial de construcţia 3/29/2017, complexele fi ind delimitate de un strat de sol ars, cu grosimea de 0,2 m. Vestigiile construcţiei ocupau o suprafaţă de 2,5×3,5 m (Fig. 2, 4), iar după degajarea emplectonului s-a stabilit că ea se adâncea în solul steril cu 0,8 m. În perimetrul complexului au fost descoperite trei gropi de par şi o groapă de provizii. Materialele recuperate din umplutura construcţiei aparţin culturii Cozia-Saharna.Toate construcţiile atestate în anul 2017 depăşesc ca suprafaţă limitele secţiunii. Din aceste considerente pentru stabilirea conturului real şi a destinaţiei acestor complexe este necesară continuarea investigaţiilor arheologice.1 Cercetarea a fost realizată în cadrul Proiectului instituţional 15.817.06.20F „Centre rezidenţiale şi aşezări rurale din silvostepa pruto-nistreană în mileniul I a. Chr. prima jumătate a mileniului I p. Chr.”2 În continuare se indică adâncimea de la suprafaţa actuală de călcare.figureFig. 1. Saharna Mare, secţiunea 29/2017: 1 - harta magnetometrică cu marcarea anomaliei investigate; 2, 3 - vestigiile construcţiilor nr. 1/29/2017 şi nr. 2/29/2017; 4 - construcţia 1/29/2017; 5 - construcţia 2/29/2017.figureFig. 2. Saharna Mare, secţiunea 29/2017: 1 - vestigiile construcţiilor nr. 3/29/2017 şi nr. 4/29/2017; 2 - groapă de par şi fragmente din pereţi din construcţia 3/29/2017; 3 - construcţia 4/29/2017; 4 - construcţia 5/29/2017.