În toamna anului 2017 au fost reluate investigaţiile arheologice la staţiunea musteriană din grota de la Buzdujeni, începute de către N. Chetraru în 1970 şi continuate pe parcursul anilor 1971-1975, 1978 şi 1996. La lucrări au luat parte specialişti de la Institutul Patrimoniului Cultural (Chişinău), Institutul de Istorie a Culturii Materiale (Sankt-Petersburg) şi Institutul de Geografi e (Moscova). Grota este situată la circa 0,7 km est de satul Buzdujeni (r-nul Edineţ), pe panta abruptă a malului drept al râului Racovăţ (Fig. 1, A-B). Pentru cercetarea nivelurilor culturale, în partea vestică a grotei s-a trasat o secţiune de circa 3 m.p. (Fig. 1, C). Din cele opt niveluri de locuire cunoscute, au fost identifi cate numai cinci (nivelurile 3-6 şi 8) (Fig. 2, A). Astfel, nivelurile 3-5 de locuire s-au surprins doar în carourile 5/Л,К (Fig. 2, C), pe când nivelurile 6 şi 8 – numai în carourile 5/К,И. A fost efectuată descrierea corespunzătoare a orizonturilor litologice (ce măsoară 2,43 m) a profi lului de vest al secţiunii. Totodată, s-au luat o serie de probe de cărbune de lemn (nivelul 5, caroul 5/Л), cât şi material osos (nivelul 5, caroul 5/K; nivelul 6, caroul 5/K) pentru efectuarea analizei radiocarbon 14C, iar din profi lul secţiunii – mai multe probe pentru analize granulometrice şi geochimice în laboratorul de la Institutul de Geografi e din Moscova. În urma lucrărilor efectuate, a fost adunată o bogată colecţie de material litic şi osos. Astfel, din nivelul 3 de locuire provine o piesă de silex şi 114 fragmente de oase, în nivelul 4 s-au găsit 35 de piese de silex şi 52 fragmente de oase, din nivelul 5 provin 96 de piese de silex şi 103 resturi faunistice, în nivelul 6 fi ind depistate 31 de piese de silex şi zece fragmente de oase, iar din nivelul 8 provin 47 de piese de silex (Fig. 2, B) şi un fragment de os. Fauna este dominată pentru toate nivelurile de locuire de ursul de peşteră (Ursus spelaeus) (Fig. 1, D,F) şi hiena de peşteră (Crocuta crocuta spelaea), urmate de bison (Bison priscus), cal (Equus ferus ssp.) şi mamut (Mammuthus primigenius) (Fig. 1, E). Materialul litic, ca şi în cazul materialului osos, apare identic pentru toate nivelurile, fi ind format în mare parte din aşchii, lame şi mai puţin din nuclee. Categoria uneltelor este slab reprezentată, cu excepţia nivelului 5, de unde provine o piesă bifacială, un Point, mai multe racloare şi aşchii cu retuşă.figureFig. 1. A – ortofotoplan; B – vedere dinspre sud; C – sondaj, vedere dinspre sud; D, F – piese din os; E – molar de mamut.