Luca Anastasie Neaga – diplomat rus si istoric al romanilor
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
637 14
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-03 21:02
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(498+478) (56)
Istoria României. Republica România (133)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67)
SM ISO690:2012
CANDU, Teodor, RADU, Aurel. Luca Anastasie Neaga – diplomat rus si istoric al romanilor. In: Istorie, etnografie și spiritualitate în viziunea personalităților basarabene din a doua jum. a sec. al XIX-lea – prima jum. a sec. al XX-lea.: In memoriam academician Iustin Frățiman (150 de ani de la naștere), Ed. 1, 24 septembrie 2020, Chișinău. Chişinău: Revista Curier Medical, 2020, Vol.64, pp. 14-15. ISBN 978-9975-3300-4-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Istorie, etnografie și spiritualitate în viziunea personalităților basarabene din a doua jum. a sec. al XIX-lea – prima jum. a sec. al XX-lea.
Vol.64, 2020
Conferința "Istorie, etnografie și spiritualitate în viziunea personalităților basarabene din a doua jum. a sec. Al xix-lea – prima jum. a sec. al xx-lea"
1, Chișinău, Moldova, 24 septembrie 2020

Luca Anastasie Neaga – diplomat rus si istoric al romanilor

CZU: 94(498+478)

Pag. 14-15

Candu Teodor1, Radu Aurel2
 
1 Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală,
2 Arhivele Naționale ale României - Serviciul Județean Argeș
 
 
Disponibil în IBN: 1 octombrie 2020


Rezumat

Spațiul istoriografic românesc, până în prezent, a fost văduvit de opera unui reprezentant al națiunii române din stânga Prutului, care, fiind în serviciul diplomatic al Rusiei, în calitate de traducător (dragoman) al Consulatului Rusiei din Iași, lasă posterității câteva manuscrise interesante prin conținutul lor, cum ar fi: – o istorie a Principatelor Dunărene în trecutul recent și contemporaneitate, încheiată în primăvara anului 1868 (Principatele Dunărene ale Moldovei și Țării Românești în prezent și în trecutul recent); – o corespondență curioasă cu Mihail D. Voevodski, consilier titular în cadrul Departamentului Asiatic al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, însărcinat cu misiuni speciale; și, – un Jurnal de notițe, dedicat războiului ruso-turc din 1877- 1878. Acest fiu al neamului românesc, deși, în procesul de redactare a lucrărilor sale, se auto-identifica drept supus al Rusiei (rus), totuși modul în care tratează chestiunile legate de unele probleme, cum ar fi unitatea națională a românilor, ne face să credem că acesta de fapt era un simpatizant al noului stat național românesc, constituit prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în calitate de conducător al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești (României). Prin comunicarea de față, întemeindu-ne pe materialele cuprinse în manuscrisul Istoria Principatelor Dunărene, ne propunem să evidențiem unele aspecte ale trecutului românesc, care au fost remarcate de protagonistul nostru, cum ar fi dezvoltarea societății românești în trecut, impactul regimului politic fanariot asupra elitei românești (boierimii și clerului), dar și a celorlalte pături sociale (târgoveți, locuitori ai satelor etc.). O componentă interesantă a lucrării indicate o reprezintă impresiile personale ale autorului cu referire la viața cotidiană a românilor.

DataCite XML Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'>
<creators>
<creator>
<creatorName>Candu, T.I.</creatorName>
<affiliation>Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
<creator>
<creatorName>Radu, A.</creatorName>
<affiliation>Arhivele Naționale ale României - Serviciul Județean Argeș, România</affiliation>
</creator>
</creators>
<titles>
<title xml:lang='ro'>Luca Anastasie Neaga &ndash; diplomat rus si istoric al romanilor</title>
</titles>
<publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher>
<publicationYear>2020</publicationYear>
<relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'>978-9975-3300-4-6</relatedIdentifier>
<subjects>
<subject schemeURI='http://udcdata.info/' subjectScheme='UDC'>94(498+478)</subject>
</subjects>
<dates>
<date dateType='Issued'>2020</date>
</dates>
<resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType>
<descriptions>
<description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Spațiul istoriografic rom&acirc;nesc, p&acirc;nă &icirc;n prezent, a fost văduvit de opera unui reprezentant al națiunii rom&acirc;ne din st&acirc;nga Prutului, care, fiind &icirc;n serviciul diplomatic al Rusiei, &icirc;n calitate de traducător (dragoman) al Consulatului Rusiei din Iași, lasă posterității c&acirc;teva manuscrise interesante prin conținutul lor, cum ar fi: &ndash; o istorie a Principatelor Dunărene &icirc;n trecutul recent și contemporaneitate, &icirc;ncheiată &icirc;n primăvara anului 1868 (Principatele Dunărene ale Moldovei și Țării Rom&acirc;nești &icirc;n prezent și &icirc;n trecutul recent); &ndash; o corespondență curioasă cu Mihail D. Voevodski, consilier titular &icirc;n cadrul Departamentului Asiatic al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, &icirc;nsărcinat cu misiuni speciale; și, &ndash; un Jurnal de notițe, dedicat războiului ruso-turc din 1877- 1878. Acest fiu al neamului rom&acirc;nesc, deși, &icirc;n procesul de redactare a lucrărilor sale, se auto-identifica drept supus al Rusiei (rus), totuși modul &icirc;n care tratează chestiunile legate de unele probleme, cum ar fi unitatea națională a rom&acirc;nilor, ne face să credem că acesta de fapt era un simpatizant al noului stat național rom&acirc;nesc, constituit prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, &icirc;n calitate de conducător al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Rom&acirc;nești (Rom&acirc;niei). Prin comunicarea de față, &icirc;ntemeindu-ne pe materialele cuprinse &icirc;n manuscrisul Istoria Principatelor Dunărene, ne propunem să evidențiem unele aspecte ale trecutului rom&acirc;nesc, care au fost remarcate de protagonistul nostru, cum ar fi dezvoltarea societății rom&acirc;nești &icirc;n trecut, impactul regimului politic fanariot asupra elitei rom&acirc;nești (boierimii și clerului), dar și a celorlalte pături sociale (t&acirc;rgoveți, locuitori ai satelor etc.). O componentă interesantă a lucrării indicate o reprezintă impresiile personale ale autorului cu referire la viața cotidiană a rom&acirc;nilor.</p></description>
</descriptions>
<formats>
<format>application/pdf</format>
</formats>
</resource>