Cultura are întotdeauna o dimensiune umană ca determinantă în raport cu alte dimensiuni ale acesteia, în special instituționale, tehnologice, simbolice etc. Dimensiunea umană a culturii determină începutul său creativ, care generează diverse modele ale culturii, în special instituțiile sociale ale culturii, tehnologii sociale, sisteme simbolice (de la religie și artă la ideologie și știință). Ca principalele caracteristici ale culturilor, din punctul de vedere al dimensiunilor umane, sunt determinate aspecte valoroase, funcții structurale și simbolice-sistemice ale formării, care sunt interdependențe manifestate în dinamica sa Drept principale caracteristici ale culturii, din punctul de vedere al dimensiunii umane, sunt detefifi nite valorile, aspectele structurale și simbolice ale sistemului cultural, a căror interdependență se manifestă în dinamica sa. O analiză adecvată a fundamentelor sociale ale dimensiunii umane a culturii este posibilă din perspectiva teoretică a fifi losofifi ei comunicative, care dezvăluie esența socială a omului ca o fifi ință comunicativă. A fost identififi cat potențialul reinterpretării fifi losofifi ce a antropocentrismului ca o paradigmă clasică a teoriei social-fifi losofifi ce a culturii, care necesită o nouă conceptualizare bazată pe teoria socială comunicativă. Cultura nu poate fifi văzută altfel decât un produs al omului și calea principală de socializare a lui.

Culture always has a human dimension as a determinant to its other dimensions, such as that institutional, technological, and symbolic. Human dimension of culture defifi nes its creativity, which generates various patterns of culture, particularly the social institutions of culture, social technologies, symbolic systems (from art and religion to ideology and science). As the main characteristics of culture from there are defifi ned values, structural and symbolic aspects of a culture system, the interdependence of which is discovered in its dynamics. An adequate analysis of the social fundamentals of human dimension of culture is possible from the theoretical standpoint of communicative philosophy, which is revealing the social essence of the individual as a communicative being. It was identified the potential of the philosophical rethinking of anthropocentrism as the classical paradigm of such social-philosophical theory of culture, which requires its new conceptualization, based on communicative social theory. The culture cannot be regarded otherwise than as a work of human being and fundamental way of human socialization.