Situațiile de abuz în copilărie care nu sunt disuctate și traumele nereabilitate influențează direct formarea personalității la vârsta adultă. În cadrul articolului se descrie evaluarea comparată a personalității femeilor neabuzate și abuzate în copilărie pe un eșantion de 175 femei. În acest scop a fost aplicată Scala de depistare a abuzului și traumei (B. Sanders. E. Becher-Lausen 1995) și Chestionarul de personalitate elaborat de H. Leongard, H. Schmieschek. Rezultatele obținute ne vorbesc despre existența prezența la femeile abuzate a unor trăsături de personalitate mai accentuate: nestăpînire, distimie și anxietate. Femeile supuse abuzului în copilărie manifestă mai des explozii de furie, stări de deprimări accentuate, capacitate limitată de a interveni în situații de criză, iar nemuțumirile le exprimă pe tonuri ridicate. Datorită acestor caracteristici mai rar construiesc relații de prietenie cu persoane care să comunice impedimentele zilnice și greu acceptă influențele educaționale din exterior.

Childhood abuses that are not discussed and traumas that are not rehabilitated directly shape one`s adult personality. The article descibes the comparative assessment of the persoanlity of a sample of 175 women who were and who not abuses during theit chilhood. The trauma and Distress Scale ( B. Sanders&E. Becher-Lausen, 19950 and the Personality Questionnaire developed by H. Leongard& H. Schmieschek were used for this purpose. The obtained results tell us that abused women display more accentuated personality traits, such as uncontrollability, disthymia and anxiety. Women who were abused during thei childhood are more likely to experience outbursts of anger, increased depression, lilmited ability to intervene in crisis situations. They also use to express loudly their dissatisfaction. Due to these traits, they rarely build firendships with individuals with whom they could share thei daily impediments, and find difficult to accept outside educational influences.