Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
711 22 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-19 11:07 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616-008.9-053.31-056.7:577.15 (1) |
Patologie. Medicină clinică (6963) |
Bazele materiale ale vieții. Biochimie. Biologie moleculară. Biofizică (664) |
SM ISO690:2012 HLISTUN, Victoria, BLĂNIŢĂ, Daniela, LUPU, Victoria, GOLUB, Natalia, OGLINDA, Ana, GARAEVA, Svetlana, POSTOLATI, Galina, TARCOMNICU, Isabela, STAMBOULI, Danae, NICOLESCU, Alina Florica, DELEANU, Călin, UŞURELU, Natalia. Nonketotic hyperglycinemia – case report. In: Buletin de Perinatologie, 2020, nr. 1(86), pp. 116-120. ISSN 1810-5289. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Buletin de Perinatologie | |||
Numărul 1(86) / 2020 / ISSN 1810-5289 | |||
|
|||
CZU: 616-008.9-053.31-056.7:577.15 | |||
Pag. 116-120 | |||
Descarcă PDF | |||
Rezumat | |||
Introducere: Hiperglicinemia noncetotică (HNC) sau “encefalopatia glicinică” este o eroare înnăscută a metabolismului glicinei, cauzată de un defect în sistemul de clivare a glicinei (SCG), conducând spre acumularea acestui aminoacid în lichidele și țesuturile organismului. SCG este un complex mitocondrial multienzimatic ce constă din patru subunități proteice: proteina P, proteina H, proteina T și proteina L, codifi cate de patru gene diferite. Incidența la naștere a HNK la nivel mondial a fost estimată la 1:76,000. Caz clinic: Raportăm o pacientă (2 luni) care se prezenta cu encefalopatie progresivă, convulsii intractabile și progresie rapidă spre comă. Rezultatele analizei petelor uscate de sânge prin cromatografi e lichidă cuplată cu tandem mass spectroscopie au fost sugestive pentru hiperglicinemie. Drept urmare, au fost apreciați aminoacizii în fl uidele biologice umane (lichid cefalorahidian (LCR), plasmă, urină) prin cromatografi e de schimb ionic, identifi cându-se niveluri ridicate ale glicinei în fl uidele analizate. Raportul concentrației glicinei în LCR și plasmă, criteriu biochimic pentru HNK a fost 0,147 (normal <0,02), valoare caracteristică pentru forma neonatală. Monitorizarea biochimică a evidențiat o descreștere semnifi cativă a glicinei în plasmă și LCR după folosirea unei diete hipoglicinice. Suplimentarea terapiei cu benzoat de sodiu a demonstrat o descreștere continuă a nivelului glicinei în plasmă, dar o creștere în LCR și respectiv a raportului concentrației glicinei în LCR și plasmă, indicând o evoluție slabă și un prognostic negativ. Totodată, rezultatele obținute denotă efi ciența benzoatului de sodiu prin identifi carea cantităților ridicate de acid hipuric în urină. Concluzii: Pentru confi rmarea diagnosticului sunt necesare investigații enzimatice și genetice ale sistemului de clivare a glicinei. Un diagnostic timpuriu permite nu doar o abordare terapeutică individuală, dar și consilierea genetică adecvată cu posibilitatea diagnosticului prenatal. Prognosticul este mai informativ când este evaluat în funcție de nivelul glicinei în LCR și de raportul concentrației glicinei în LCR și în plasmă. Copiii care supraviețuiesc au deseori întârzieri de dezvoltare și convulsii refractare. |
|||
Cuvinte-cheie Hiperglicinemie noncetotică, glicină, sistem de clivare a glicinei, encefalopatie, convulsii, Comă, некетотическая гиперглицинемия, глицин, фермент расщепления глицина, энцефалопатия, судороги, кома |
|||
|