Ca urmare a content-analizei blocului tematic „Romii Moldovei în perioada sovietică” pe baza materialului presei republicane din anii 60-70 ai secolului XX, au fost dezvăluite și sistematizate aproximativ 100 de articole, interviuri și reportaje. Materialul colectat și analizat, care a fost publicat în presa locală periodică timp de două decenii ne permite să tragem concluzii preliminare. Începând cu a doua jumătate a anilor ’50 ai secolului XX, în dezvoltarea sistemului de presă sovietică au apărut tendințe noi. S-a conturat orientarea către un anumit public: regional, social, profesional, de gen etc. Așadar, la Chișinău, împreună cu organul central de presă – ziarul „Moldova Socialistă”, apăreau ziare pentru publicul rural – „Viața satului”, pentru publicul larg – revista „Moldova”; pentru oameni de creație și intelectuali – „Cultura” („Cultura Moldovei”), „Literatura și Arta”, reviste – „Nistru”, „Codrii”, pentru tineret – „Tinerimea Moldovei”, pentru femei – „Femeia Moldovei”, pentru rezidenții capitalei – „Chișinău. Gazeta de seară”. Ghidându-se de faptul că în presa republicană moldovenească din anii 60-70 apartenența etnică a minorităților naționale, de obicei, nu se se sublinia, ceea ce ar putea ridica o serie de întrebări cu privire la limba maternă, cultura etnică, educația etnică, teritoriul de reședință etc., în blocul de investigare am inclus materiale tangențial legate de cultura romilor. Tematica principală a articolelor, care reflectă susținerea și dezvoltarea componentei țigănești a culturii republicii, poate fi exprimată prin următoarele concepte etnice și personalități asociate culturii romilor din republică: Pușkin și țiganii din Basarabia, сântărețilăutari, Eudochia Negru, Pavel Andreicenco, Leonid Cerepovschi, dansul țigănesc, ansamblul țiganilor din Moldova, Gheorghi Cantea, folclorul ursarilor, turneul teatrului „Romen” la Chișinău, drama „Țigan” a lui N. Provotorov al teatrului din Lugansk pusă în scena teatrală chișinăuiană, și multe altele.