Artele frumoase din Basarabia în secolul al XX-lea
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
280 5
Ultima descărcare din IBN:
2021-05-15 14:40
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
73(478)”XX” (1)
Arte plastice (272)
SM ISO690:2012
STĂVILĂ, Tudor. Artele frumoase din Basarabia în secolul al XX-lea. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare. Ediția 12, Vol.1, 28-29 mai 2020, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2020, p. 38. ISBN 978-9975-84-123-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 12, Vol.1, 2020
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
Chișinău, Moldova, 28-29 mai 2020

Artele frumoase din Basarabia în secolul al XX-lea


DOI: 10.6084/m9.figshare.12366437
CZU: 73(478)”XX”
Pag. 38-38

Stăvilă Tudor
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 12 iulie 2020


Rezumat

Rezumatul dat face referinţă la studiile artiştilor plastici basarabeni în capitalele Europei Occidentale din prima jumătate a secolului XX şi creaţia lor din secolulXX, care a evoluat departe de graniţele Basarabiei. În acest sens un rol important 1-a avut Bruxellesul, Amsterdamul, Munchenul, dar mai ales Parisul, unde s-a constituit cea mai numeroasă colonie de pictori basarabeni, Franţa revendicânduşi dreptul de ai considera oameni de creaţie francegi. Printre şcolile artistice unde şi-au făcut studiile studenţii basarabeni în Paris un rol aparte 1-a jucat La Grand Chaumiиre, unde studiază Isaac Antcher (1920), Olga Hrschanovskaia (O1by,1923), Lydia Luzanowsky (1923- 1927), Antoine Irisse (1926),Alexandre Hinkis (1933), care urmează şi Ecole Nationale Superieure des Arts Decoratifs, pe care o absolveşte în 1939, Zelman Otciacovsky - la Ecole Nationale Superieure des Arts Decoratifs (1923-1926) şi la Academie Ranson (1935), Samson Flexor (1924-1926), care îşi continuă studiile şi la Grand Chaumiere. Creaţia mai multor artişti plastici din Basarabia s-a dezvoltat departe de graniţele regiunii. Pentru unii ca Theodor Kiriacoff, Gheorghe Ceglocoff, Elena Barlo, Natalia Bragalia sau Tanea Baillayre, Bucureştiul a devenit oraşul unde s-au integrat, pentru alţii cea de-a doua patrie devine Franţa (Moissey Kogan, Olga Olby, Gregoire Michonze, Lydia Luzanovsky, Antoine Irisse, Joseph Bronstein, Numa Patlagean), Belgia ( Idei Ianchelevici, Elizabeth Ivanovsky), Brazilia (Samson Flexor), Statele Unite al Americii (Irina Szandrovsky, Saşa Moldovan, Boris Anisfeld, Adolf Milman) sau Canada (Tatiana Bulaviţky-Sinkevici) ş.a. Acoperind una dintre principalele lacune în cercetarea culturii naţionale din perioada modernă şi contemporană, artele plastice din Basarabia în secolul al XX-lea, identifică şi valorifică patrimoniul artistic şi legăturile lui inerente cu arta occidentală.