Articolul tratează problema utilizării verbelor pronominale cu pronume reflexiv în acuzativ în limba română. Sunt depistate 6 clase de verbe pronominale, folosite în situații tranșant diferite una de alta. Se constată că nu toate verbele din limba română pot intra în relație cu un pronume reflexiv, iar la verbele folosite cu pronume reflexiv, formantul -se nu indică întotdeauna un raport reflexiv, adică nu arată că subiectul face acțiunea și tot el o suferă. Acest pronume are patru funcții: morfologică (are rol de morfem derivativ), lexico-semantică (are rol dezambiguizator), sintagmatică (participă la modificarea structurii actanțiale a verbului) și comunicativ-pragmatică (are rol de morfem diatezial).