Articolul precedent |
Articolul urmator |
532 15 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-05 00:48 |
SM ISO690:2012 BOIŞTEAN, Alina. Impactul adăugării unor nutrimenţi asupra procesului de obţinere a oţetului de mere. In: Conferinţa tehnico-ştiinţifică a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, 1-3 aprilie 2020, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: 2020, Vol.1, pp. 441-442. ISBN 978-9975-45-633-3 (Vol. I). |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Conferinţa tehnico-ştiinţifică a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor Vol.1, 2020 |
||||||
Conferința "Conferinţa tehnico-ştiinţifică a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor" Chișinău, Moldova, 1-3 aprilie 2020 | ||||||
|
||||||
Pag. 441-442 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În prezent, în lume se produce un sortiment variat de oțet cum ar fi: oțet din mere, din vinuri albe, roșii, din bere și malț, din fructe, din orez etc. Viteza de transformare a alcoolului etilic în acid acetic depinde de natura microorganismelor și a substratului, de gradul de aerare, de temperatura ce scade cu majorarea concentrației acidului acetic prezent în mediu dat etc. Ca urmare a acestui studiu, a fost stabilit efectul nutrimentelor asupra vitezei de fermentare. Au fost stabilite condiții optime pentru fermentația alcoolică și respectiv acetică a concentratului de mere. Astfel, a fost evidențiată diferența în condițiile optime ale procesului de fermentație cu și fără utilizarea diferitelor nutrimente. Însă în probele cu cidrul obținut în urma fermentării alcoolice sa constatat că timp de 32 de zile se atinge concentrația minimală de 4% pentru probele cu nutrimente, pentru probele fără nutrimente concentrația nu depășește 2,3%. Ce denotă că utilizarea nutrimentelor micșorează timpul de fermentare de două ori. |
||||||
Cuvinte-cheie fermentarea, oțet, nutrimente, acid acetic, alcoolului etilic |
||||||
|