Efectul antimicrobian al extractelor vegetale asupra L. Monocytogenes
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
536 11
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-22 12:57
SM ISO690:2012
COJOCARI, Daniela. Efectul antimicrobian al extractelor vegetale asupra L. Monocytogenes. In: Conferinţa tehnico-ştiinţifică a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, 1-3 aprilie 2020, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: 2020, Vol.1, pp. 405-406. ISBN 978-9975-45-633-3 (Vol. I).
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Conferinţa tehnico-ştiinţifică a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor
Vol.1, 2020
Conferința "Conferinţa tehnico-ştiinţifică a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor"
Chișinău, Moldova, 1-3 aprilie 2020

Efectul antimicrobian al extractelor vegetale asupra L. Monocytogenes


Pag. 405-406

Cojocari Daniela12
 
1 Universitatea Tehnică a Moldovei,
2 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
Disponibil în IBN: 24 iunie 2020


Rezumat

Listerioza este o boală infecțioasă de origine bacteriană. Este o infecție cauzată de bacterii: Listeria monocytogenes. Această patologie poate cauza sepsis (infecție generalizată a corpului, cauzată de trecerea bacteriilor prin vasele de sânge) sau o infecție a creierului [4]. Listerioza este o boală gravă, dar care poate fi prevenită și tratată, cauzată de bacteria Listeria monocytogenes [4]. Listeria monocytogenes este o bacterie intracelulară facultativă Grampozitivă, care determină boli invazive la om și animale, în special infecții ale sistemului nervos central. Bacteria este „psihofilă”, adică capabilă să se dezvolte la temperaturi mici (în frigidere) și se poate înmulți la temperaturi scăzute (+4°C - +6°C). În acest sens, această bacterie poate fi prezentă în însilozare și, astfel, contamină rumegătoarele. În plus, bacteriile sunt prezente în principal în mediu prin excremente de animale bolnave. Animalele contaminate cu Listeria monocytogenes constituie, așadar, sursa predominantă de contaminare pentru om de către această bacterie. Infecțiile umane sunt preponderent de origine alimentară sau animală, cel mai frecvent fiind implicate produsele din carne şi din lapte. Unele produse lactate (brânzeturi) si laptele, în special cel nepasteurizat, reprezintă unul din principalele tipuri de alimente de origine animală ce stă la baza multor toxiinfecții alimentare produse de către Listeria monocytogenes. Principalii factori de risc pentru contaminarea cu Listeria monocytogenes. sunt: - prelungirea duratei de păstrare la rece a alimentelor; - consumul de alimente crude sau necoapte; - igienă precară în diferitele etape ale lanțului alimentar (producție, depozitare, pregătire etc.). Multe persoane expuse la bacterii nu manifestă simptome specifice sau au simptome similare cu gastroenterita. În acest caz, diagnosticul este dificil de realizat. O spitalizare a subiectului afectat urmează pentru stabilirea diagnosticului cu privire la prezența bacteriilor în organism. Tratamentul general pentru listerioză se bazează esențial pe terapia cu antibiotice [1]. Prognosticul vital pentru această patologie variază de la 20 până la 30% pentru subiecții vulnerabili. Prevenirea contaminării prezintă un concept foarte important în acest context. Aceasta implică aplicarea bunelor practici de igienă agricolă, industrială și domestică, cum ar fi: păstrarea alimentelor la frigider nu mai mult de 3 zile; respectarea termenelor de consum; spălarea regulată pe mâini, evitarea consumului de carne în jeleu (pate, foie gras etc.) după o perioadă de păstrare în frigider, a produselor lactate crude, pește afumat, crustacee crude etc. [2]. Este cunoscut faptul, că, unele substanțe bioactive, precum polifenolii și carotenoidele pot manifesta efecte inhibitoare asupra bacteriilor patogene, inclusiv asupra microorganismelor grampozitive, din care fac parte și Listeria monocytogenes [3]. Scopul lucrării a constat în determinarea proprietăților inhibitoarea ale extractelor de plante din diferite tipuri de fructe de pădure: măceș, cătină albă, păducel asupra Listeriei monocytogenes. Cercetările au fost efectuate in vitro, la contact direct a extractelor de fructe de pădure cu Listeria monocytogenes (ATCC 19118). Pentru stabilirea activității antibacteriene au fost folosite metoda difuzimetrică (calitativă) și metoda diluțiilor succesive (cantitativă), difuzie în geloză. Conferinţa tehnico-ştiinţifică a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, 1-3 aprilie 2020, Chișinău, Republica Moldova 406 Conform rezultatelor obținute, s-a constatat ca cel mai pronunțat efect asupra Listeriei monocytogenes il are cătina, diametrul zonei de inhibiţie a creşterii fiind de 22,5±0,5 mm, urmat de măceșe. Aronia și păducelul nu prezintă activitate antimicrobiană față de L. monocytogenes. Sau determinat concentraţiile minime inhibitorii (CMI) și concentraţiile minime bactericide (CMB) a pulberilor vegetale analizate asupra L. monocytogenes. A fost demonstrat, că cea mai mică concentrație inhibitorie și bactericidă asupra Listeriei o are pulberea din cătină albă. Rezultatele obținute demonstrează, că deși suntem încă departe de a înțelege complet modul în care bacteria patogenică Listeria monocytogenes este afectată de complexul bioactiv din pudrele din fructe de

Cuvinte-cheie
L. monocytogenes, efect antibacterian, difuzimetrie