Prima parte a acestei lucrări înaintează ideea că creşterea economică este percepută diferit de către politicieni faţă de economişti, ceea ce ar implica unele efecte indezirabile pe termen lung. Lucrarea reevaluează modelul Solow şi reinterpretează productivitatea totală a factorilor în funcţiile Cobb-Douglas. A doua parte analizează rolul educaţiei în unele modele ale creşterii economice şi încearcă să estimeze calitatea educaţiei în Republica Moldova, în comparaţie cu alte state folosind metoda celor mai mici pătrate, luând datele la nivel de ţară, disponibile din baza de date PISA, combinate cu variabilele din baza de date UNESCO. Ca variabile explicative au fost folosite frecvenţa şcolară şi nivelul de finanţare pe elev, ca procent din PIB-ul pe cap de locuitor. Lucrarea concluzionează că există un efect statistic semnificativ al cheltuielilor relative privind calitatea educaţiei, iar frecvenţa şcolară are un efect ambiguu. În sfârşit, modelul propus pentru estimarea scorurilor PISA poate explica doar o cincime din variaţiile scorurilor la nivel de ţară, şi nu poate fi credibil utilizat ca pronostic pentru Republica Moldova.

The first part of this paper sets forth the idea that economic growth is perceived differently by politicians in comparison with economists. It reevaluates the goodness of fit of the Solow model and re-interprets of the Total Factor Productivity in Cobb- Douglas functions. The second part examines the role of education in some models of economic growth and tries to estimate the quality of education in the Republic of Moldova using an OLS method with cross-section data on the country level available from PISA database combined with country level UNESCO data on student level, out of school percentage, and financing, level of financing per student as a percentage of country’s GDP per capita. It concludes that there is a statistically significant effect of relative expenditures on the quality of education while the out of school percentage variable has an ambiguous effect. Lastly, the proposed model of estimating the PISA scores can explain only one fifth of the score variation, and cannot be reliably used for the Republic of Moldova.