Fenomenul migraţiei continuă să fie o provocare pentru Republica Moldova, oferind oportunităţi, dar şi riscuri în ceea ce priveşte nivelul şi perspectivele de dezvoltare durabilă a ţării. Au fost realizate numeroase cercetări care pun în evidenţă multitudinea de aspecte ale acestui proces – tendinţele migraţioniste 1 , remitenţele 2 , situaţia gospodăriilor cu migranţi 3 , consecinţele asupra unor categorii vulnerabile (copii, bătrâni) 4 etc. şi mai puţine în ceea ce priveşte integrarea profesională a migranţilor moldoveni în ţările de destinaţie.  Deşi, datele privind migraţia forţei de muncă oferite de statistica oficială sunt supuse criticilor, pe motiv că nu indică volumul real al migraţiei, acestea permit o analiză în dinamică a proceselor migraţioniste, inclusiv a celor cu un nivel înalt de educaţie. Astfel, potrivit Anchetei Forţei de Muncă, în perioada anilor 2000-2011, asistăm la procesul de creştere a ponderii populaţiei cu studii superioare în totalul migranţilor aflaţi la muncă peste hotare – de la 7,7% la 10,6%.  Cunoaşterea problemelor ce ţin de integrarea profesională a moldovenilor în ţările de destinaţie este posibilă prin realizarea studiilor în comunităţile de destinaţie. Însă numărul unor asemenea cercetări este redus. Studiul Cartografierea diasporei moldoveneşti în Italia, Portugalia, Franţa şi Regatul Unit al Marii Britanii 5 evidenţiază provocările integrării profesionale a moldovenilor în aceste ţări, fiind realizat pe un eşantion de 760 respondenţi.  26,9% dintre migranţii moldoveni activează la acelaşi loc de muncă de când au ajuns în una din cele 4 ţări de destinaţie cercetate.  Analiza migranţilor, prin prisma domeniilor economice în care au activat în Moldova, relevă că pe primele trei poziţii se situează moldovenii care au plecat din sistemul educaţional – 19%, domeniul comerţului – 14% şi a sistemului de ocrotire a sănătăţii şi serviciilor sociale – 11%. Aceasta relevă gradul înalt de calificare al migranţilor moldoveni. Activează însă moldovenii peste hotare în alte domenii, cele în care este solicitată forţa de muncă – serviciile comunitare, sociale şi personale – 33%, construcţii – 20%, servicii de administrare a gospodăriilor casnice – 13%.  Angajarea în acelaşi domeniu de activitate economică peste hotare este caracteristică doar pentru 12% din numărul de migranţi spre aceste ţări de destinaţie, de obicei, pentru cei din domeniul construcţiilor, ocrotirii sănătăţii şi serviciilor sociale, transportului şi telecomunicaţiilor, serviciilor comunitare, sociale şi personale (Tab.1).Dintre moldovenii care au fost încadraţi în câmpul muncii până la emigrare, doar 21,7% activează în acelaşi grup profesional în care au lucrat în Moldova (conform Clasificatorului ocupaţiilor ISCO-88). Mai mult de jumătate dintre aceştia sunt muncitori necalificaţi, dar o parte o constituie meşteşugarii şi muncitorii calificaţi în domeniul construcţiilor, operatorii la maşini şi mecanisme, specialiştii de calificare medie, muncitorii calificaţi în domeniul serviciilor şi vânzătorii în magazine şi pieţe (Tab.2). Constatăm că pe pieţele de muncă externe nu sunt necesare cunoştinţele specifice şi competenţele deţinute de migranţii moldoveni. În primul rând, nu sunt valorificate peste hotare studiile şi calificările migranţilor moldoveni. Există o nepotrivire între calificările deţinute de 78,3% dintre migranţii moldoveni şi muncile exercitate de către aceştia. De obicei, moldovenii exercită munci pentru care sunt supracalificaţi. Şanse mai mari de a se realiza profesional au muncitorii din categoriile de tarifare medii. Marea majoritate a migranţilor moldoveni însă sunt impuşi să-şi schimbe domeniul de activitate.Actualmente, nu există acorduri, mecanisme dintre Republica Moldova şi alte state privind angajarea migranţilor moldoveni potrivit competenţelor şi nivelului de instruire. Respectiv, migranţii moldoveni realizează peste hotare munci pentru care sunt supracalificaţi: servicii de îngrijire a copiilor, servicii de îngrijire a persoanelor în etate, servicii de menaj şi administrare a gospodăriilor casnice. Deci, migraţia persoanelor calificate din Republica Moldova constituie, în general, un fenomen de irosire a creierilor întrucât forţa de muncă calificată este angajată preponderent la munci subcalificate. Numărul persoanelor calificate care sunt valorificate în ţările de destinaţie sau care revin şi valorifică experienţa acumulată peste hotare în ţara de origine este mic.