Pe plan mondial, tendinţa ultimilor douăzeci de ani este cea a globalizării şi dezvoltării intense a sistemelor sociale. În noul context, statele naţionale sunt puse într-o poziţie cu totul nouă, în care instituţiile şi sistemele administrative trebuie să fie flexibile pentru a se adapta acestor transformări. Pentru România, procesul de transformări din administraţia publică, în general, şi în instituţiile guvernamentale în special, capătă noi dimensiuni. Astfel, acestea trebuie să răspundă noilor schimbări din economia mondială, dar, în egală măsură, şi noilor cerinţe ale procesului de integrare în structurile Uniunii Europene. Reforma administraţiei publice implică modificări de substanţă ale componentelor sale majore, atât la nivelul administraţiei publice centrale, cât şi al administraţiei publice locale şi a serviciilor publice, în general. Pe de altă parte, dezvoltarea democraţiei reclamă instituirea unei noi relaţii între cetăţeni şi administraţie, creşterea şi întărirea rolului autorităţilor şi considerarea parteneriatului cu societatea civilă şi aleşii locali.

Worldwide trend of the last twenty years is the intense development of globalization and social systems. In the new context, national states are put in a whole new position in which institutions and administrative systems must be flexible to accommodate these changes. For Romania, generally, the transformation of public administration, into government institutions in particular, acquires new dimensions. Thus, they must respond to new changes in the global economy, but equally the new requirements of integration into EU structures. Public administration reform involves changes in the substance of its major components, both at central government and local public administration and public services in general. On the other hand, development of democracy requires the establishment of a new relationship between citizens and administration, increasing and strengthening the role and re- partnership with civil society and local officials.