Dintre toate speciile genului Dunaliella, microalga Dunaliella salina prezintă interes practic ca producător de pigmenţi carotenoizi, în special βcaroten, care poate constitui 10% din biomasă şi potenţial producător de glicerol, care poate depăşi 30% din substanţa uscată a celulei. De asemenea, D.salina este interesantă şi din aspect evolutiv şi fiziologic, ca obiect-model de cercetare a mecanismelor de osmoreglare, dar şi rezistenţă la factori limitanţi de mediu (iradiere puternică, deshidratare, prezenţa substanţelor toxice sau a metalelor grele etc.) [1, 2]. În acest context, scopul cercetărilor prezente a constituit evaluarea productivităţii microalgei verzi D. salina cultivată în prezenţa unor compuşi coordinativi ai Ge(IV).  Obiectul de studiu a servit tulpina D. salina CNM-AV-02, depozitată în Colecţia Naţională de Microorganisme Nepatogene a Institutului de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞM, care a fost cultivată timp de 9 zile pe mediul organo-mineral MD, elaborat în baza lichidului cultural al cianobacteriei Spirulina platensis şi suplimentat cu 100g/l NaCl [3]. Cultivarea s-a efectuat în baloane Erlenmeyer a câte 250 ml cu 100 ml suspensie de dunalielă. Temperatura de cultivare a fost 27-29oC, în prezenţa iluminării normale (3500 lx) şi intense (5000 lx). Densitatea iniţială a culturii a fost 0,2 g/l. Compuşii Ge(IV): compusul anorganic GeO2 şi compuşii coordinativi cifraţi FM-30, FM-35, FM-28 au fost suplimentaţi în mediul nutritiv în a 2-a zi de cultivare, în concentraţie de 5, 10 şi 20 mg/l. Compuşii coordinativi ai Ge(IV) au fost oferiţi cu amabilitate de către acad. A.Gulea, şef catedră Chimie Anorganică şi Fizică, USM. Variantele crescute în lipsa compuşilor coordinativi, cu respectarea celorlalţi parametri de cultivare au fost considerate drept probe-martor. Productivitatea dunalielei a fost determinată fotocolorimetric cu recalculul masei celulare la biomasa absolut uscată (BAU) [4]. Cercetările au fost realizate în trei serii de repetări, datele prezentate constituind media aritmetică a determinărilor, veridicitatea conform criteriului Student p≤0,05 [5]. Intensitatea luminii reprezintă un factor determinant în acumularea biomasei de dunaliela cultivată atât în lipsa compuşilor Ge(IV) suplimentaţi cât şi în prezenţa lor. Astfel, productivitatea probei-martor cultivată la iluminare intensă a fost cu 54,2% mai înaltă decât martorul cultivat la o iluminare normală (Fig.). Dintre compuşii Ge(IV) testaţi, compusul anorganic GeO2 a manifestat acţiune stimulatoare maximă, productivitatea dunalielei fiind cu 12,4% mai înaltă la concentraţia de 10 mg/l de compus la iluminarea normală şi de 11,2% mai înaltă la concentraţia de 20 mg/l la iluminare intensă, în comparaţie cu martorii corespunzători.Compuşii coordinativi au manifestat acţiune nesemnificativă sau evident inhibitoare asupra productivităţii dunalielei. Complecşii FM-35 şi FM-28, în concentraţie de 10mg/l, au asigurat un spor de doar 5,6% şi 6,4% la iluminarea normală, celelalte concentraţii studiate diminuând cantitatea de biomasă în medie cu 9%, iar compusul FM-30 rămânând la nivelul martorului (Fig.). Fenomene identice s-au înregistrat şi în cazul iluminării intense, compusul coordinativ FM-30 având aceleaşi valori asemeni martorului. Compusul FM-35 în concentraţie de 20mg/l a stimulat productivitatea dunalielei cu 7,7%, concentraţiile mai mici având efect inhibitor. FM-28 stimulează nesemnificativ productivitatea algală odată cu mărirea concentraţiei de compus.