Studiul geodemografic al localității natale a avut ca scop principal evidențierea problemei demografice, și anume, declinul numeric al populației. Potrivit indicatorilor rezultați din investigația localități, am demonstrat că situația demografică se înrăutățește considerabil. Satul Năvârneț, de rând cu majoritatea satelor Republicii Moldova, devin principalele focare de scădere a numărului populației, cu urmări negative care se reflectă în diferite aspecte ale întregii so­cie­tăți. Năvârneț este un sat cu statut administrativ de primărie din raio­nul Fălești, care se situează în partea nord-vestică a Republicii Mol­dova. Distanța directă până la orașul Chișinău este de 155 km. Satul a fost menționat documentar pentru prima dată în anul 1616 [1, p. 171]. Conform datelor recensământului din 2014 numărul popu­la­ți­ei constituia 2.724 de locuitori [Tab.] ­http://recensa­mant.sta­tis­tica.md.TabelDinamica numerică a populației satului Năvârneț, raionul FăleștitabelNăvârneț nu este singurul sat care trece prin această situație demografică destul de gravă. În ultimele decenii, în localitate a fost marcată o scădere continuă a numărului de locuitori. Conform tuturor surselor analizate (recensăminte, înregistrări statistice etc.), dinamica numerică a populației s-a aflat într-o ușoară creștere până în anul 1905, însă din numeroase cauze (epidemii/boli, războaie, probleme social-economice la etapa respectivă), în evoluția numerică a populației s-au produs schimbări de scădere și de creștere a numărului populației. O creștere considerabilă s-a manifestat înce­pând cu anul 1950 (1.684 de locuitori) până la recensământul din 2004 (2.755 locuitori). Potrivit da­te­lor de la primăria localității pri­vind mortalitatea și natalitatea, si­tua­ția de­mografică este și mai difi­cilă (în anul 2019 s-au înregistrat 29 de de­cese și 13 copii născuți). Diferențele dintre rata mortalității și nata­lității se măresc, ca urmare are loc procesul de îmbătrânire a populației, în­registrându-se valori negative ale bilanțului natural. Struc­tura pe sexe a po­pulației este dezechilibrată și poartă amprenta cauzelor provocate de accidente, traumatisme, vicii, chiar și cel de-al Doilea Război Mon­dial. Astfel, predomină populația feminină, fapt dovedit în urma re­cen­să­mintelor din 1979 (bărbați – 1.295, femei – 1.405) 1989 (bărbați – 1.241, femei – 1.355), 2004 (bărbați – 1.357, femei – 1.392), 2014 (băr­bați – 1.321, femei – 1.403) [2, p. 74-81].De asemenea, criza demografică în localitate se manifestă pe fondul degradării structurii pe vârste a populației, prin creșterea ponderii po­pu­lației adulte (72%) și diminuarea ponderii populației tinere (18%) în numărul total al populației. Structura etnică este omogenă, majoritatea absolută a populației o constituie moldo­ve­nii/ro­mânii (99,02%). Din totalul populației, 72% o constituie popu­la­ția aptă de muncă, printre care bărbații înregistrează cea mai mare pondere (39%). Evoluția pro­ceselor demografice, în mare măsură, depinde de numărul căsătoriilor. În ultimii ani (2007-2019) numărul căsătoriilor a oscilat (2007 – 23 de căsătorii; 2009 – 18; 2014 – 21; 2017 – 15; 2019 – 10), însă cu tendința de scădere a acestora [2, p. 74-81]. Sub raport economic, populația din localitate este concentrată în agricultură și în diverse instituții publice: școa­lă (40 de angajați), grădiniță (30 de angajați), primărie, oficiul poș­tal, centrul medical.Concluzii. În urma studiului geodemografic, s-a constatat că satul Năvârneț riscă, ca și întreaga țară, să se confrunte cu probleme de­mog­ra­fice și mai mari: îmbătrânirea demografică exagerată, redu­ce­rea nata­lității, case abandonate, familii destrămate, fluxul de emig­ra­ție, deficitul de brațe de muncă etc. [3, p.28-35]. Atâta timp cât Re­pub­lica Moldova nu va rezolva problemele social-economice, situația demografică se va agrava. În sate sunt necesare investiții în infor­ma­rea, educația și sănătatea tinerilor, precum și în crearea oportu­nită­ți­lor de angajare, în dezvoltarea infrastructurii. În acest context, men­ționăm că acțiunile și măsurile de politici în domeniul demografic, trebuie concentrate pe calitatea vieții oamenilor încă rămași în țară.