Datorită potenţialului înalt de adaptare, numeroase specii de animale printre care şi păsări izbutesc să-şi găsească nişa sa ecologică în ecosistemul urban. Acest ecosistem, la rândul său este caracterizat de o serie de factori cel caracterizează şi anume: mărimea oraşului, densitatea demografică, mărimea spaţiilor verzi, nivelul de poluare şi de mulţi alţi factori încă prea puţin cunoscuţi. Paralel cu etapele de devoltare a oraşului, au loc schimbări şi la nivelul componenţei structural a faunei în general şi a ornitofaunei în special. Schimbările componenţei ornitofaunei urbane sunt influenţate de o serie de factori şi anume: schimbările arhitecturii oraşului, în urmă cu aproximativ cinci decenii structura floristică, cât şi arhitectura oraşului Chişinău era diferită de cea actuală. În teritoriul oraşului predominau cartierele cu construcţii de unu, două şi cinci etaje şi ocupau o suprafaţă cu mult mai mică. Arhitectura oraşului nu se deosebea cu mult de cea din mediul rural şi respectiv întreţinea o ornitofaună mai mult sau mai puţin asemănătoare. Respectiv la asemenea ritm alert de dezvoltare a oraşului au loc schimbări radicale în avifauna lui care se referă nu numai la componenţa specific a populaţiilor de păsări, dar şi la efectivul lor. Un alt factor ar fi schimbarea climei, secetile din ultimii ani, creşterea temperaturii medii a aerului şi a apelor ceae ce conduce în consecinţă la încălcarea termenilor de migraţie. alt factor ar fi hrana, care în teritoriul oraşului este din abundenţă mai cu seamă pentru speciile ce se hrănesc cu resturi, prezenţa tomberoanelor de gunoi descoperite. Influenţa acestor factori şi-a lăsat o amprentă pozitivă asupra componenţei ornitofaunei din teritoriul oraşului, astfel în ultimile cinci decenii au fost înregistrate specii noi de păsări care au vizitat şi vizitează sau chiar au reuşit să devină comune pentru acest tip de ecosistem. În cele ce urmează vom trece în revistă speciile de păsări care au fost observate în teritoriul oraşului în ultimii 50 de ani: - accidentale: Tadorna tadorna – călifar alb – specie rară, inclusă în Cartea Roșie, observată în parcul “Valea Trandafirilor” a fost văzută în pasajul de primăvară o singură dată (26.03.2013), o femelă. Aythya marila - raţă cu cap negru – specie de pasaj, foarte rar întâlnită în Moldova, înregistrată pe lacul din parcul „La Izvor” (19 martie 2013 - 4 ex.). Dryocopus martius – ciocănitoarea neagră, prima observație în biotopul urban în parcul „Valea Trandafirilor” în 01.02. 2013. Regulus ignicapillus - auşel sprîncenat – specie accidentală. Ultima înregistrare din literatură a fost în regiunea în 1959 în or. Străşeni, ultima observație în scuarul Institutului de Zoologie - 2008. Nucifraga caryocatactes – alunarul – în anul 2009 a avut loc o invazie în oraş, păsările s-au menținut din ianuarie până în luna martie. Loxia curvirostra- forfecuţa- pentru prima data a fos observată în Grădina Botanică pe data de 8.02.2009, în acel an coniferele ce formează sectorul Pinarium au avut o roada bună, ceea ce a servit ca hrană pentru forfecuțe. Gavia stelata – cufundar mic – observat în parcul ”Valea Trandafirilor” – august, 2008. Cuibărit: Tacybaptus ruficollis- corcodelul mic– pentru Moldova este specie rar clocitoare, prima dată a fost înregistrată pe lacul din “Valea Trandafirilor” în 2013 (16.08 - 12.09). În 2014 a fost văzută o femelă cu 4 pui pe data de 11 iulie. Crex crex – crîstel de câmp - a cuibărit în Gradina Botanică o pereche. Ixobricus minutus- stârc pitic – observat în data de 02.06.2010-2012 în stufărișul lacurilor din parcul ”La Izvor” și Nycticorax nycticorax- stârc de noapte. Schimbarea statutului: Turdus merula - mierla neagră - în ultimii ani regulat cuibăreşte şi iernează în parcurile urbane. Se poate spune că s-a format o populaţie urbană. Densitatea maximă pentru perioada nidicolă -29 ind/km2 , iarna -22 ind/km2 . Sylvia curruca - silvie mică – din specie rară clocitoare în parcurile urbane a devenit cea mai frecventă dintre speciile de silvii, poate fi observată atât în scuare, dar şi pe lîngă gardurile vii din preajma blocurilor. Aegitalus caudatus- piţigoi codat - se hrănea în parcurile oraşului în perioada deplasărilor de toamnă-iarnă-primăvara. În anul 2011 în parcul “La Izvor” a fost înregistrată în a doua jumătate a lunii mai o pereche de pițigoi codat, manifestând zboruri nupțiale, iar în 2014 în parcul de la Râșcani a fost observată o familie cu juvenili dispersați și cerșând hrană (20.07), în “Grădina Botanică” – 2 perechi. Garrulus glandarius – prin anii ‘90 a secolului trecut vizita parcurile urbane, în perioada de pasaj şi iarna, în căutarea hranei. În prezent se include în categoria “speciile sedentare” în aceste biotopuri cu densitatea maximă stabilită de 11 ex/km2 - iarna şi 8 – în perioada nidicolă. Columba palumbus- În anii ‘80-90 ai secolului trecut o specie silvică cu efectivul scăzut, cuibăreşte în păduri şi fîşii bătrîne, rar rămîne pe iarnă. În prezent este o specie cu efectivul în creștere şi în parcurile urbane - nu numai în perioada ridicolă dar şi iarna, în Gradina botanică în această perioadă porumbelului gulerat îi revine pînă la16% din comunitate. Сercetările au fost efectuate în cadrul proiectului instituțional fundamental 11.817.08.14F finanțat de Academia de Științe a Moldovei.