Articolul precedent |
Articolul urmator |
587 24 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-27 19:10 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
331.5:303.4-053.6(478-25) (1) |
Piața muncii. Piața brațelor de muncă (464) |
Metode ale științelor sociale (170) |
SM ISO690:2012 CUCUTA, Valentin. Bariere în ocuparea în câmpul muncii a tinerilor (Cazul mun. Chişinău). In: Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești, Ed. 24, 15 februarie 2020, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2020, Ediția 24, Vol.1, pp. 261-263. ISBN 978-9975-142-89-2. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești Ediția 24, Vol.1, 2020 |
|||||
Sesiunea "Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti" 24, Chișinău, Moldova, 15 februarie 2020 | |||||
|
|||||
CZU: 331.5:303.4-053.6(478-25) | |||||
Pag. 261-263 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Din toate timpurile tinerii constituie un grup social foarte important, ei sunt generaţia care dezvoltă şi creează societatea. Deţinând un post de lucru, tinerii sunt stimulaţi să-şi sporească potenţialul economic, să înveţe continuu şi să contribuie la creşterea şi dezvoltarea socioeconomică a ţării. Integrarea în câmpul muncii a tinerilor şi adaptarea lor la locul de muncă reprezintă o perspectivă necesară pentru reorganizarea forţei de muncă, dar şi a optimizării structurii personalului din diferite domenii de activitate.Studiul sociologic realizat „Bariere în ocuparea în câmpul muncii a tinerilor (cazul mun. Chişinău)” are ca scop determinarea dificultăţilor şi barierelor pentru tinerii din mun. Chişinău în procesul de ocupare în câmpul muncii. Totodată, obiectivele cercetării se referă la aspecte, precum: analiza conceptuală şi a prevederilor legale privind ocuparea tinerilor în câmpul muncii; determinarea actualelor modalităţi de participare a tinerilor la viaţa economică din mun. Chişinău; identificarea problemelor cu care se confruntă tineri pe piaţa muncii; stabilirea membrilor şi instituţiilor ce oferă sprijin pentru angajarea tinerilor în câmpul muncii; identificarea măsurilor necesare pentru facilitarea încadrării tinerilor în câmpul muncii. Eşаntionul supus anchetei sociologice pe bază de chestionar, este constituit din 1348 de tineri din mun. Chişinău, cu vârsta cuprinsă între 14-35 de ani, datele fiind colectate în martie 2019.În cadrul cercetării a fost stabilit că modalităţile de participare a tinerilor la viaţa economică din mun. Chişinău sunt diverse.Astfel tinerii din categoria de vârstă 19-25 de ani consideră în proporţie de 83% participarea prin angajare în câmpul muncii, 76% prin implicarea în anumite activităţi de voluntariat şi 73% prin participarea la anumite instruiri.Totodată, tinerii din categoria de vârstă de 26-35 de ani nu au prezentat oarecare diferenţe în participare: 82% prin angajarea în câmpul muncii, iar 73% prin instruiri. Aceste tendinţe relevă faptul că tinerii sunt cointeresaţi de a se integra în câmpul muncii şi de a participa la anumite activităţi de instruire.Un aspect important al studiului s-a referit la barierele întâmpinate de tineri în momentul angajării. Marea parte a tinerilor din toate categoriile de vârstă au remarcat ca bariere salariul insuficient (86%) şi nedorinţa angajatorului de a angaja tineri fără experienţă de muncă (84%).Totodată, tinerii din categoria de vârstă de 19-25 de ani au indicat ca bariere: 77% – lipsa locurilor de muncă şi 78% – lipsa informaţiilor privind locurile de muncă vacante. Această tendinţă se datorează faptului că tinerii sunt în continuă căutare de locuri de muncă, confruntându-se cel mai des cu astfel de probleme. Referindu-ne la „cei care oferă sprijin tinerilor de a se ocupa în câmpul muncii” a fost determinat că tinerii de 19-25 de ani se adresează familiei (circa 59%) în găsirea unui loc de muncă. În al doilea rând, au remarcat sprijinul din partea prietenilor/colegilor (circa 40%) şi în al treilea rând – instituţiile de învăţământ (circa 26%) şi ANOFM (circa 23%). În cazul tinerilor de 26-35 de ani se atestă aproximativ aceeaşi clasificare a instituţiilor/persoanelor cărora li se vor adresa tinerii în ocuparea în câmpul muncii, doar că în acest caz serviciile ANOFM sunt considerate ca a treia sursă de sprijin pentru aceştia. Datele studiului relevă o slabă încredere a tinerilor în serviciile instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul ocupării.Un obiect al cercetării s-a referit la determinarea opiniilor tinerilor cu privire la măsurile de facilitare a angajării în câmpul muncii. Astfel, tinerii de 19-25 de ani şi 26-35 de ani consideră ca măsuri eficiente: afişarea unor anunţuri cu posturile vacante de muncă şi stimularea agenţilor economici de a angaja persoane tinere.Conform datelor obţinute, putem concluziona că tinerii se confruntă cu diverse bariere în procesul de integrare în câmpul muncii, printre care: nedorinţa angajatorului de a angaja tineri fără experienţă, salariul insuficient, lipsa locurilor de muncă, lipsa informaţiilor privind locul de muncă etc. În acelaşi timp, tinerii consideră că experienţa de muncă contează foarte mult în momentul angajării şi gradul de informare referitor la anumite posturi vacante are un rol decisiv.Putem menţiona și că un rol important le revine serviciilor de ghidare şi orientare în carieră, necesar a fi dezvoltate în plan naţional.În urma realizării studiului, pot fi propuse recomandări pentru eliminarea barierelor în ocuparea tinerilor în câmpul muncii, printre care: informarea tinerilor despre serviciile de care pot beneficia, atunci când vor să se angajeze în câmpul muncii; organizarea unor târguri ale locurilor de muncă în universităţi şi colegii; includerea orelor privind orientarea şi ghidarea în carieră în şcoli şi în licee; intensificarea comunicării dintre piaţa muncii şi instituţiile de învăţământ pentru diminuarea discrepanţelor de competenţe; informarea la nivel de ţară a tinerilor privind noile tendinţe ale pieţei muncii. |
|||||
|