Bariere în ocuparea în câmpul muncii a tinerilor (Cazul mun. Chişinău)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
587 24
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-27 19:10
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
331.5:303.4-053.6(478-25) (1)
Piața muncii. Piața brațelor de muncă (464)
Metode ale științelor sociale (170)
SM ISO690:2012
CUCUTA, Valentin. Bariere în ocuparea în câmpul muncii a tinerilor (Cazul mun. Chişinău). In: Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești, Ed. 24, 15 februarie 2020, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2020, Ediția 24, Vol.1, pp. 261-263. ISBN 978-9975-142-89-2.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiune națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești
Ediția 24, Vol.1, 2020
Sesiunea "Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti"
24, Chișinău, Moldova, 15 februarie 2020

Bariere în ocuparea în câmpul muncii a tinerilor (Cazul mun. Chişinău)

CZU: 331.5:303.4-053.6(478-25)

Pag. 261-263

Cucuta Valentin
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 7 mai 2020


Rezumat

Din toate timpurile tinerii constituie un grup social foarte important, ei sunt generaţia care dezvoltă şi creează societatea. Deţinând un post de lucru, tinerii sunt stimulaţi să-şi sporească potenţialul economic, să în­veţe continuu şi să contribuie la creşterea şi dezvoltarea socio­eco­no­mi­că a ţării. Integrarea în câmpul muncii a tinerilor şi adaptarea lor la lo­cul de muncă reprezintă o perspectivă necesară pentru reorganizarea for­ţei de muncă, dar şi a optimizării structurii personalului din diferite do­menii de activitate.Studiul sociologic realizat „Bariere în ocuparea în câmpul muncii a ti­nerilor (cazul mun. Chişinău)” are ca scop determinarea dificultăţilor şi barierelor pentru tinerii din mun. Chişinău în procesul de ocupare în câm­pul muncii. Totodată, obiectivele cercetării se referă la aspecte, pre­­cum­: analiza conceptuală şi a prevederilor legale privind ocuparea ti­­ne­ri­lor în câmpul muncii; determinarea actualelor modalităţi de par­ti­ci­­pa­re a tinerilor la viaţa economică din mun. Chişinău; identificarea pro­b­le­­melor cu care se confruntă tineri pe piaţa muncii; stabilirea mem­­bri­lor şi instituţiilor ce oferă sprijin pentru angajarea tinerilor în câm­pul mun­­cii; identificarea măsurilor necesare pentru facilitarea în­cad­rării ti­ne­rilor în câmpul muncii. Eşаntionul supus anchetei socio­lo­gi­ce pe bază de chestionar, este constituit din 1348 de tineri din mun. Chişinău, cu vâr­sta cuprinsă între 14-35 de ani, datele fiind colectate în martie 2019.În cadrul cercetării a fost stabilit că modalităţile de participare a ti­nerilor la viaţa economică din mun. Chişinău sunt diverse.Astfel tinerii din categoria de vârstă 19-25 de ani consideră în pro­por­ţie de 83% participarea prin angajare în câmpul muncii, 76% prin im­­plicarea în anumite activităţi de voluntariat şi 73% prin participarea la anumite instruiri.Totodată, tinerii din categoria de vârstă de 26-35 de ani nu au pre­zen­tat oarecare diferenţe în participare: 82% prin an­ga­ja­rea în câmpul mun­cii, iar 73% prin instruiri. Aceste tendinţe relevă fap­tul că tinerii su­nt cointeresaţi de a se integra în câmpul muncii şi de a participa la anu­mite activităţi de instruire.Un aspect important al studiului s-a referit la barierele întâmpinate de tineri în momentul angajării. Marea parte a tinerilor din toate ca­te­go­riile de vârstă au remarcat ca bariere salariul insuficient (86%) şi ne­do­rinţa angajatorului de a angaja tineri fără experienţă de muncă (84%).Totodată, tinerii din categoria de vârstă de 19-25 de ani au indicat ca ba­riere: 77% – lipsa locurilor de muncă şi 78% – lipsa informaţiilor pri­vind locurile de muncă vacante. Această tendinţă se datorează fap­tu­lui că tinerii sunt în continuă căutare de locuri de muncă, con­frun­tân­du-se cel mai des cu astfel de probleme. Referindu-ne la „cei care oferă spri­­jin tinerilor de a se ocupa în câm­pul muncii” a fost de­ter­mi­nat că ti­­nerii de 19-25 de ani se adresează fa­miliei (circa 59%) în gă­si­rea unui loc de muncă. În al doilea rând, au remarcat sprijinul din par­tea prie­te­ni­lor/colegilor (circa 40%) şi în al treilea rând – instituţiile de în­­vă­ţă­mâ­nt (circa 26%) şi ANOFM (circa 23%). În cazul tinerilor de 26-35 de ani se atestă aproximativ aceeaşi clasificare a in­sti­tu­ţii­lor­/p­er­­soa­ne­lor cărora li se vor adresa tinerii în ocuparea în câmpul muncii, doar că în acest caz serviciile ANOFM sunt considerate ca a treia sur­să de spri­jin pentru aceştia. Datele studiului relevă o slabă încredere a ti­nerilor în ser­­viciile instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul ocu­pă­rii.Un obiect al cercetării s-a referit la determinarea opiniilor tinerilor cu privire la măsurile de facilitare a angajării în câmpul muncii. Astfel, tinerii de 19-25 de ani şi 26-35 de ani consideră ca măsuri efi­­ciente: afişarea unor anunţuri cu posturile vacante de muncă şi sti­mu­­larea agenţilor economici de a angaja persoane tinere.Conform datelor obţinute, putem concluziona că tinerii se con­frun­tă cu diverse bariere în procesul de integrare în câmpul muncii, printre ca­re: nedorinţa angajatorului de a angaja tineri fără experienţă, salariul in­suficient, lipsa locurilor de muncă, lipsa informaţiilor privind locul de muncă etc. În acelaşi timp, tinerii consideră că experienţa de muncă con­tează foarte mult în momentul angajării şi gradul de informare re­fe­ri­­tor la anumite posturi vacante are un rol decisiv.Putem menţiona și că un rol important le revine serviciilor de ghi­da­re şi orientare în carieră, ne­cesar a fi dezvoltate în plan naţional.În urma realizării studiului, pot fi propuse recomandări pentru eli­­minarea barierelor în ocuparea tinerilor în câmpul muncii, printre ca­re: informarea tinerilor despre serviciile de care pot beneficia, atunci câ­nd vor să se angajeze în câmpul muncii; organizarea unor târguri ale lo­­curilor de muncă în universităţi şi colegii; includerea orelor privind orie­ntarea şi ghidarea în carieră în şcoli şi în licee; intensificarea co­mu­ni­cării dintre piaţa muncii şi instituţiile de învăţământ pentru di­mi­nua­rea discrepanţelor de competenţe; informarea la nivel de ţară a tinerilor pri­vind noile tendinţe ale pieţei muncii.