În literatură sunt descrise tiosemicarbazone N(4)-substituite ale al­de­­hidelor aromatice și heteroaromatice. În multe cazuri, derivații com­pu­­șilor heteroaromatici sunt mai activi din punct de vedere biologic. Pi­ridoxalul este o substanță naturală, biologic activă. În componența sa piridoxalul are inelul piridinic și grupa carbonil, de aceea prezintă in­­te­res studierea proprietăților biologice ale tiosemicarbazonelor piri­do­­xa­lu­lui și ale compușilor coordinativi ai metalelor 3d cu acești li­ganzi.Scopul acestei lucrări este sinteza și studierea proprietăților fizico-chi­mice și biologice ale compușilor coordinativi ai unor metale 3d cu 4-alil- și 4-feniltiosemicarbazone ale piri­doxa­lului (Fig. 1.).figureFig. 1. Structura 4-aliltiosemicarbazonei piridoxalului (H₂L¹) și 4-feniltiosemicarbazonei piridoxalului (H₂L²) Pentru realizarea scopului propus, au fost sintetizate 4-alil- și 4-fe­niltiosemicarbazone ale piridoxalului. La prima etapă, a fost efectuată interacțiunea dintre 4-alil- sau 4-feniltiosemicarbazidă cu clorhidrat de piridoxal, în soluție etanolică, la agitare continuă, fără încălzire, timp de o oră, formându-se precipitat al hidroclorurii de 4-alil- sau 4-fe­nil­tiosemicarbazonă al piridoxalului, care a fost filtrat și uscat la aer. La etapa a doua, hidroclorurile tiosemicarbazonelor obținute au fost neutralizate cu soluție apoasă de NaOH. Tiosemicarbazonele obținute au fost filtrate, spălate cu apă distilată și apoi uscate la aer. Pentru aceste substanțe au fost determinate temperaturile de topire: T_top(H₂L¹) = 203-205ºC și, respective, T_top(H₂L²) = 210-212ºC.Structura şi puritatea 4-aliltiosemicarbazonei piridoxalului a fost con­firmată, utilizând spectroscopia RMN ¹H şi ¹³C. În spectrul RMN ¹H sunt picuri atribuite grupării alil și picuri ale atomilor de hidrogen din restul de piridoxal.figureFig. 2. Spectrul RMN ¹H al 4-aliltiosemicarbazonei piridoxalului Cu tiosemicarbazonele obținute au fost sintetizați compuși comp­lecși ai clorurii, bromurii, nitratului și acetatului de cupru și ai clorurii de cobalt. În cazul cuprului reacția are loc în raport molar de 1:1, iar în cazul cobaltului în raport molar de 1:2.Determinarea conductibilităţii electrice molare în soluţiile meta­no­lice a arătat că toţi compuşii complecşi sintetizaţi reprezintă electroliţi de tipul 1:1, în afară de compuşii coordinativi ai cuprului obținuți în reacția cu acetatul de cupru care sunt neelectroliți.figureFig. 3. Schemele de sinteză a compuşilor coordinativiai cuprului(II) și cobaltului(III) (X = Cl^-, Br^-, NO₃^-, n=0-3)