Analiza fractală a proceselor de reglare vegetativă la pacienţii cu bruxism
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
601 10
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-05 20:57
SM ISO690:2012
LACUSTA, Victor, FALA, Valeriu, BORDENIUC, Gheorghe, ROMANIUC, Dumitru. Analiza fractală a proceselor de reglare vegetativă la pacienţii cu bruxism. In: NANO-2016: Ethical, Ecological and Social Problems of Nanoscience and Nanotechnologies, Ed. 2016, 11-14 mai 2016, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2016, pp. 28-29.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
NANO-2016: Ethical, Ecological and Social Problems of Nanoscience and Nanotechnologies 2016
Conferința "NANO-2016: Ethical, Ecological and Social Problems of Nanoscience and Nanotechnologies"
2016, Chişinău, Moldova, 11-14 mai 2016

Analiza fractală a proceselor de reglare vegetativă la pacienţii cu bruxism


Pag. 28-29

Lacusta Victor12, Fala Valeriu1, Bordeniuc Gheorghe1, Romaniuc Dumitru1
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie
 
 
Disponibil în IBN: 28 aprilie 2020


Rezumat

Scopul studiului: analiza posibilităţilor diagnostice a indicilor analizei fractale a ritmului cardiac la pacienţii cu bruxism în condiţii de influenţă a factorilor cotidieni ai bruxismului. Pentru studierea proceselor de reglare vegetativă, am aplicat analiza fractală a ritmului cardiac (indicii SampEn – sample entropy; D2 – correlation dimension), cu utilizarea software-ului specializat, în baza înregistrării ritmului cardiac prin folosirea complexului diagnostic Polispectr-Ritm (Neurosoft). Indicele fractal SampEn nu depinde de durata perioadei de investigare, este mai reproductibil în investigaț ii repetate, iar indicele fractal D2 reflectă complexitatea activităț ii sistemului analizat și indirect numărul de parametri, care reglează acest sistem. Conform recomandărilor existente, durata de înregistrare era de 5 minute. Au fost studiaț i 19 pacienț i cu bruxism și 19 persoane sănătoase. Am realizat analiza fractală, deoarece ritmul cardiac este foarte variabil în timp, chiar în condiț ii de confort relativ, ceea ce diminuează informativitatea metodelor tradiț ionale (analiza spectrală etc.). Analiza datelor obț inute a evidenț iat modificări mai pronunț ate, statistic veridice (p ˂ 0,05) ale valorilor SampEn sub influenț a alcoolului. Deci influenț a alcoolului în calitate de cofactor al bruxismului poate fi apreciată cantitativ prin monitorizarea indicelui fractal SampEn. Indicii SampEn mai mici reflectă un grad mai mare de regularitate în activitatea sistemului și o predictibilitate mai bună, iar indicii mai mari reflectă un grad mai mare de haos și o predictibilitate mai mică. Alte particularităț i s-au depistat la analiza indicelui fractal D2 (correlation dimension) – toț i cofactorii bruxismului studiaț i (stresul, alcoolul, nicotina, cafeina) au condus la modificări esenț iale, statistic veridice ale activităț ii sistemului studiat. De notat, că influenț a stresului și alcoolului este mai puternică (p ˂ 0,001), comparativ cu influenț a nicotinei și cafeinei (p ˂ 0,05). În stare de confort relativ, D2 este egal cu 3,923±0,16, ceea ce denotă că numărul de parametri, care reglează sistemul studiat este între 3 și 4. Se cunoaște, că reglarea ritmului cardiac are loc atât sub influenț a mecanismelor periferice (simpatic-sinusale), structurilor segmentare (bulbul rahidian), cât și sub influenț a structurilor suprasegmentare, inclusiv ale celor subcorticale și corticocerebrale. În conformitate cu teoria fractală, aceste nivele de reglare vegetativă, se reflectă în valoarea indicelui D2. În condiț ii de stres emoț ional, are loc centralizarea proceselor de reglare vegetativă, cu implicarea preponderentă a structurilor suprasegmentare și diminuarea rolului reglator al nivelurilor mai inferioare (bulbare, periferice, sinusale). Sub influenț a stresului emoț ional, D2 are valori de 1,805±0,21. Aceleiași particularităț i se manifestă și sub influenț a consumului de alcool (D2 = 1,763±0,24). Sub influenț a nicotinei și cafeinei, modificările indicelui D2 sunt mai puț in exprimate, ceea ce denotă că acești factori au o acț iune mai lejeră asupra gradului de complexitate a sistemului studiat. În concluzie, se poate constata că SampEn este un indice fractal informativ pentru evidenț ierea acț iunii alcoolului în calitate de cofactor al bruxismului, iar analiza indicelui D2 reflectă integral complexitatea sistemului studiat și numărul de parametri care reglează sistemul, sub acț iunea diferitor cofactori. Aprecierea diferenț iată a acț iunii cofactorilor cotidieni la pacienț ii cu bruxism se poate realiza în baza analizei fractale a ritmului cardiac, care reflectă integral particularităț ile de manifestare cantitativă a episoadelor bruxismului.