Păstrarea pe termen lung a fertilităţii şi capacităţii de producţie a solurilor devine o problemă prioritară pentru Moldova, aşa cum starea de calitate a învelişului de sol al Republicii pe majoritatea terenurilor agricole este nesatisfăcătoare [3]. Cernoziomurile, care ocupă cca 80 la sută din suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă, au pierdut cca 40% din conţinutul iniţial de humus; în rezultatul lucrărilor agricole intensive şi dehumificării a fost deteriorată structura stratului arabil, ce a condus la compactarea secundară puternică a acestuia, formarea straturilor postarabile subiacente practic slitizate. Situaţia poate fi redresată numai prin implementarea sistemului de lucrări pentru conservarea solului [1,2,4] şi majorarea fluxului de substanţă organică în sol [5,6]. Cu regret, îngrăşăminte organice în formă de gunoi de grajd recent practic nu sunt utilizate. Sarcina constă în înlocuirea gunoiului de grajd ca îngrăşământ organic  cu o sursă alternativă – îngrăşămintele verzi. În lucrarea ce urmează este discutată posibilitatea remedierii stării de calitate a solurilor agricole prin utilizarea culturii măzărichii  ca îngrăşământ verde. Această cultură, în amestec cu o cultură graminee păioasă, formează o recoltă mare de masă verde cu conţinut ridicat de azot, în mare parte de provenienţă simbiotică.  Materiale şi metode Parametrii iniţiali ai însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale solurilor pe loturile experimentale amplasate pe cernoziomurile obişnuite au fost studiaţi pentru solul câmpului amplasat pe teritoriul comunei Tartaul de Salcie, raionul Cahul. Câmpul este situat pe o culme largă cu suprafaţă cvasiorizontală. În limitele acestui câmp au fost plasate parcelele (fâşiile) experimentale preconizate pentru efectuarea cercetărilor. Schema amplasării parcelelor (fâşiilor) experimentale este prezentată în figura 1.În teren au fost fondate următoarele parcele (fâşii) experimentale: sparcetă + raigras; lucerna+raigras; măzăriche de toamnă ca cultură siderală, gunoi fermentat de ovine 50 t/ha o dată în 5 ani (fig.1). Cercetările parametrilor iniţiali ai solurilor s-au efectuat toamna  până la fondarea experienţei. Fâşiie de sparcetă+raigras, lucernă+raigras  si cu gunoi de grajd au fost fondate în primăvara anului 2010. Fâşia de măzăriche a fost semănată în toamna anului 2009, iar recolta 28 t/ha de masă verde s-a încorporat în sol ca îngrăşământ verde în luna august a anului 2010. În luna septembrie s-a pregătit patul germinativ şi s-a semănat grâu de toamnă. Fâşiile fondate sunt prezentate în fig. 2.  Scopul fondării fâşiilor constă în încercarea de a elabora şi testa procedee de remediere a stării de calitate a stratului arabil degradat al cernoziomurilor obişnuite pentru majorarea capacitatea lor de producţie agricolă. Datele privind parametrii iniţiali ai însuşirilor solurilor cercetate sunt prezentate în tab. 1- 4 şi fig. 3.Rezultate şi discuţii Datorită texturii mai grosiere, luto-argiloase prăfoase, cu conţinut de argilă fină mai mic decât în cernoziomurile cambice din Moldova Centrală, aceste soluri se caracterizează cu o stare de calitate fizică mai favorabilă. Din altă parte,  cernoziomurile obişnuite din Moldova de Sud sunt  mai slab humifere şi sărace în elemente nutritive comparativ cu cernoziomurile cambice. În anul 2011 pentru experienţa din Tartaul de Salcie noi prezentăm rezultate prealabile privind influenţa gunoiului de grajd şi a măzărichii ca ogor sideral asupra însuşirilor solului şi capacităţii de producţie a acestuia. Influenţa ierburilor perene şi graminee, semănate pentru fân, asupra calităţii solurilor după primul an de  vegetaţie este comparativ mică  şi va fi apreciată în următorii ani. Aprecierile vizuale fac posibil constatarea că în condiţiile Moldovei de Sud productivitatea amestecului de ierburi sparcetă+raigras este cu mult mai mare decât productivitatea amestecului de ierburi lucerna + raigras. Aceasta se confirmă şi prin rezultatele aprecierii cantităţilor de masă verde de pe aceste fâşii. Recolta de sparcetă+raigras  la umiditatea cca 80% este egală cu 35 t/ha, iar de lucernă+raigras la umiditatea  76% - 17 t/ha. Parcelă cu introducerea  a 50 t/ha gunoi de grajd de ovine fermentat ca îngrăşământ a fost fondată paralel cu fâşia de măzăriche. Lungimea parcelei 50 m, lăţimea 10 m. Gunoiul de grajd în cantitate de 2,5 t (50 t/ha) a fost împrăştiat pe suprafaţa de 500 m² a parcelei (figura 2) şi încorporat în sol prin arătură (fig. 4) la începutul lunii septembrie, anul 2010. Pentru fărâmiţarea bulgărilor de gunoi de grajd şi repartizarea mai omogenă a acestuia în sol parcela a fost la început discuită apoi arată la adâncimea 25 cm. Compoziţia chimică a gunoiului de grajd încorporat în sol este prezentată în tabelul 5. Primăvara, la sfârşitul lunii aprilie 2011, parcela a fost semănată cu floarea soarelui. Conform  datelor tabelul 5 în sol s-au încorporat 46,5 t/ha de masă uscată de gunoi de grajd de ovine în care se conţin: 5,1 t/ha de carbon, 0,805 t/ha de azot, 0,570 t/ha de fosfor, 0,340 t/ha de potasiu.Cercetările pedologice în scopul aprecierii modificării însuşirilor stratului arabil al solului cercetat s-au efectuat în luna mai. Influenţa acestei doze de îngrăşământ organic asupra însuşirilor solului după  primul an de încorporare în sol este prezentată în tabelul 6. Conform informaţiilor prezentate în tabelul 6, în rezultatul  încorporării în sol a 50 t/ha de gunoi de grajd fermentat de ovine în stratul arabil 0-25 cm al solului conţinutul de substanţă organică s-a majorat cu 0,20%. Concomitent se observă tendinţa de ameliorare a stării structurale a solului şi de majorare a conţinutului de fosfor mobil. Acţiunea gunoiului de grajd asupra recoltei de  floarea soarelui este prezentată în tabelul 7. Introducerea în sol a 50 t/ha de gunoi de grajd de ovine a condus la majorarea recoltei de floarea soarelui cu 0,4 t/ha. Parcela (fâşia) de măzăriche (fig. 3) cu lăţimea de 10 m şi lungimea de 1100 m a fost fondată pe cernoziomul obişnuit în toamna anului 2009 pentru crearea bazei semincere a acestei culturi. Ploile de vară nu au permis recoltarea măzărichii la seminţe, terenul la sfârşitul lunii iulie a fost discuit la adâncimea cca 12cm si în prima decadă a lunii septembrie a anului 2010, a fost arat şi s-a semănat grâu de toamnă. Până la semănat pe întreg terenul experimental au fost introduse îngrăşăminte de fosfor în formă de amofos – 250 kg/ha.Cercetările pedologice iniţiale pe fâşia de măzăriche s-au efectuat în toamna anului 2009,  până la semănatul măzărichii. Pentru aprecierea efectului încorporării în sol a masei verzi de măzăriche cercetările pe câmpul semănat cu grâu după măzăriche au fost repetate în a doua  jumătate a lunii mai a anului 2011. Datele privind influenţa  măzărichii asupra însuşirilor solului sunt prezentate în fig. 4 şi  în tab. 8.În rezultatul  încorporării în sol a 28 t/ha de masă verde de măzăriche (6,1 t/ha de masă absolut uscată cu conţinut de 4,2%  de azot)  conţinutul de substanţă organică  în stratul arabil 0-25 cm al solului s-a majorat cu 0,19 %. Concomitent se observă ameliorarea stării structurale a solului şi  majorarea conţinutului de fosfor mobil. Acţiunea încorporării în sol a masei verzi de măzăriche ca îngrăşământ asupra recoltei grâului de toamnă este prezentată în tabelul 10.Concluzii 1. Sistemul existent de agricultură a condus la dehumificarea, destructurarea  stratului arabil al cernoziomurilor şi pierderea rezistentei materialului acestuia la compactare. 2. Cercetările efectuate de colaboratorii laboratorului de pedologie [3] au stabilit că  lucerna cu  sistemul ei radicular pivotant slab contribuie la remedierea structurii şi conţinutului de humus în soluri. 3. Utilizarea gunoiului de grajd la remedierea stării de calitate a cernoziomurilor este posibilă doar numai în cazul restabilirii  sectorului zootehnic şi alocării sub ierburi perene a 15-20 la sută de terenuri.  4. O remediere pe scară mai largă  a conţinutului de humus  şi structurii   naturale a cernoziomurilor este posibilă prin sem[natul măzărichii ca cultură succesivă utilizată ca îngrăşământ verde şi  ca ogor ocupat cu această cultură într-un asolament cu 4-5 sole. 5. Cercetările au stabilit că în rezultatul utilizării a unei singure recolte  de măzăriche ca îngrăşământ verde conţinutul de substanţă organică în sol s-a majorat cu 0,19% si s-a îmbunătăţit starea de calitate fizică a stratului arabil degradat al solului, volumul producţiei agricole s-a majorat cu 2030 la sută.