Acţiunea câmpului electromagnetic (CEM) de diapazon milimetric se reduce la faptul că acest factor acţionează cu mult mai moale asupra structurilor celulare, decât radiaţia ionizantă, generând concomitent aşa-numitele efecte stimulatorii. Efectul stimulator sau inhibitor în urma acţiunii CEM de diapazon milimetric depinde în multe privinţe de obiectul de cercetare, de lungimea de undă, timpul de expunere, densitatea fl uxului de putere, etc. În practica agricolă, o atenţie deosebită după semănatul culturilor se acordă energiei germinative, deoarece cu cât mai înaltă este valoarea acestui indice, cu atât mai sigur poate fi pronosticată recolta. Ca obiect de studiu au servit boabele de porumb Pioner 3978 SV. Seminţele au fost iradiate cu CEM cu lungimea de undă λ = 5,6 mm, densitatea fl uxului de putere 10 μW/cm2. Durata prelucrării seminţelor a constituit 5, 10 şi 15 min. Durata de timp pentru revenirea boabelor iradiate – 0, 1, 2, 3, 4, 5 şi 7 zile. Astfel, scopul studiului a fost de a determina efectul biologic al acţiunii CEM cu lungimea de undă λ = 5,6 mm asupra boabelor de porumb hibrid Pioner 3978 SV, în dependenţă de durata de iradiere şi repausul de revenire a boabelor după iradiere, manifestat asupra energiei de germinare. În condiţii de laborator a fost studiată variabilitatea proceselor primare ale metabolismului (energia de germinare) ca rezultat al acţiunii câmpului electromagnetic (CEM) de diapazon milimetric în raport cu expoziţia şi timpul de păstrare a boabelor iradiate. La varianta de iradiere 5 min. semănatul boabelor în ziua prelucrării (0) micşorează energia de germinare cu 13,9%, comparativ cu martorul. Un efect stimulator a fost relevat la variantele cu 1, 2 şi 4 zile de repaus de revenire a boabelor de porumb, depăşind indicii de germinare a martorului cu 6,0-12,2%. Repausul de revenire mai îndelungat– timp de 5-7 zile – nu provoacă schimbări esenţiale. Aşadar, la expoziţia de 10 min. a fost remarcat că însămânţarea boabelor îndată după momentul iradierii a provocat inhibarea cu 15,9%, iar la semănatul boabelor după 1-2-3 zile de repaus infl uenţa negativă a CEM a constituit 28,3; 14,2 şi 7,0% corespunzător în raport cu martorul. S-a constatat că energia de germinare în variantele cu repaus de revenire a boabelor de 4 şi 5 zile a fost apropiată de indicii de martor şi numai în cazul semănatului boabelor iradiate după păstrarea lor pe parcurs de 7 zile a fost remarcat un efect stimulator autentic, cu 5,1% mai mare decât valorile la martor. Expoziţia de 15 min. în ziua iradierii (0) cu CEM, la fel şi după 1, 2, 3 zile de repaus de revenire a condus la reducerea vizibilă a energiei germinative, respectiv cu 9,0%; 34,9%; 10,5% şi 9,3% în raport cu martorul. Dar la a 4, 5 şi 7 zi de repaus de revenire energia de germinare se restabileşte la nivelul martorului. În baza celor expuse putem concluziona, că din cele trei expoziţii studiate (5, 10, 15 min.), cea mai efi cace pentru activarea boabelor înainte de semănat este expoziţia de 5 min. Această expoziţie s-a dovedit a fi cea mai utilă în vederea stimulării energiei germinative în majoritatea variantelor cu repaus de revenire a boabelor de porumb. Iradierea boabelor timp de 10 şi 15 min. a provocat efecte negative, deprimând substanţial energia germinativă a boabelor de porumb.