The following article concerns the results of a combined non-invasive and invasive fieldworks in Mirosław, site 37 (Piła county, Wielkopolska voivodeship, Northern Poland). The site is a Wielbark culture barrow cemetery located in a forested area, thus limiting it access to a variety of methods. With the usage of a single-sonde gradientometer it was possible to survey the site by the means of magnetometry. The magnetic map of the site indicated presence of eroded mound (possibly due to ploughing) with associated grave-pit as well as numerous other anomalies, including the position of a burnt structure in between the barrows. Consecutive excavations were aimed to verify the interpretation of the magnetometry survey and confirmed the presence of an denudated barrow with a grave-pit within. In the light of results, the visible anomalies seen as a specific forest type of ploughing should be treated as the main factor of the barrow destruction. Also the earthworks revealed that the anomaly interpreted as a burnt structure appeared to be a hearth. All of the excavated objects were associated with the Wielbark culture, thus indicating the potential of investigating areas between the preserved barrows, which might bear other features of funeral rites and similar activities.

În articol sunt reflectate rezultatele unei cercetări combinate non-invazive și invazive în situl Mirosław 37 (județul Piła, voievodatul Wielkopolska Polonia de Nord). Situl reprezintă o necropolă tumulară atribuită culturii Wielbark. Fiind situat într-o zonă împădurită, este limitat accesul la o varietate mai largă de metode. Utilizând un gradientometru cu o singură sondă, totuşi a fost posibilă cercetarea sitului prin intermediul prospecției magnetometrice. Harta magnetică a sitului a indicat prezența unei movile erodate (posibil datorită aratului) cu groapă asociată, precum și numeroase alte anomalii, incluzând poziția unei structuri arse între tumuli. Săpăturile consecutive au avut ca scop verificarea interpretării sondajului de magnetometrie și au confirmat prezența unui tumul cu o groapă de mormânt în interior. În lumina rezultatelor, anomaliile care se prezintă ca un tip specific de arătură de pădure, trebuie tratate ca principalul factor de distrugere a tumulului. De asemenea, lucrările de teren au dezvăluit că anomalia interpretată ca o structură arsă pare a fi o vatră. Toate obiectele excavate au fost asociate cu cultura Wielbark, indicând, astfel, potențialul investigării zonelor dintre tumulii conservaţi, care ar putea păstra alte structuri funerare și urme de activități similare.