Persoana cu dizabilităţi este acea persoană cu deficienţe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere/obstacole, pot îngrădi participarea ei deplină şi eficientă la viaţa societăţii în condiţii de egalitate cu celelalte persoane [1]. Legea garantează dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități. Se interzice discriminarea pe criterii de dizabilitate referitor la toate aspectele şi formele de încadrare în muncă, inclusiv la condiţiile de recrutare, plasare, angajare şi desfăşurare a activităţii de muncă, la avansarea în carieră, la condiţiile de sănătate şi securitate la locul de muncă.  Persoanele cu dizabilităţi se încadrează în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii lor de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de dizabilitate şi conform recomandărilor conţinute în programul individual de reabilitare şi incluziune socială, emis de Consiliu sau structurile sale teritoriale.  Angajarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii se realizează prin mai multe forme, și anume: a) la întreprinderi, instituţii şi organizaţii în condiţii obişnuite;  b) la domiciliu (persoanele cu dizabilităţi angajate la domiciliu beneficiază din partea angajatorului de transportul la/şi de la domiciliu al materiilor prime şi materialelor necesare în activitate şi al produselor finite, precum şi de adaptare rezonabilă, după caz. Autorităţile administraţiei publice locale acordă facilităţi persoanelor cu dizabilităţi în practicarea muncii la domiciliu, precum şi în deschiderea unor întreprinderi individuale); c) la întreprinderi specializate (societăţile şi asociaţiile obşteşti ale persoanelor cu dizabilităţi creează întreprinderi specializate care angajează în muncă persoane cu dizabilităţi. Statul subvenţionează parţial procurarea utilajului şi a materiei prime, crearea locurilor de muncă, de asemenea, compensează parţial contribuţiile de asigurări sociale de stat achitate de către întreprinderile specializate ale Societăţii Invalizilor din Republica Moldova, Societăţii Orbilor din Republica Moldova şi Asociaţiei Surzilor din Republica Moldova. Mijloacele financiare respective sunt aprobate anual prin Legea bugetului de stat. Întreprinderile specializate se scutesc de impozite şi taxe conform legislaţiei în vigoare. Întreprinderile specializate ale asociaţiilor obşteşti ale persoanelor cu dizabilităţi, în colaborare cu agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, întreprind, după caz, măsuri pentru identificarea şi plasarea angajaţilor acestor întreprinderi în condiţii de muncă obişnuite, conform legislaţiei).  Având în vedere faptul că persoanele cu dizabilități sunt foarte des discriminate, atunci când doresc să-și realizeze dreptul la muncă, legiuitorul a instituit aplicarea acțiunilor afirmative în privința acestor persoane. Astfel angajatorii, indiferent de forma de organizare juridică, care conform schemei de încadrare a personalului au 20 de angajaţi şi mai mult, creează sau rezervează locuri de muncă şi angajează în muncă persoane cu dizabilităţi într-un procent de cel puţin 5 la sută din numărul total de salariaţi. O altă obligație impusă angajatorilor se referă la procedura ce ține de asigurarea evidenței cererilor de angajare în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități. Astfel angajatorii trebuie să asigure evidenţa cererilor (a documentelor anexate la acestea) ale persoanelor cu dizabilităţi care s-au adresat pentru a fi angajate în muncă într-un registru separat de strictă evidenţă, care va conţine înscrisuri privind deciziile de angajare sau refuz, cauzele refuzului, contestaţiile etc. De asemenea, pe seama angajatorilor, este instituită obligația de a informa agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă despre: locurile de muncă create şi/sau rezervate pentru angajarea persoanelor cu dizabilităţi, în termen de 5 zile de la data la care au fost create/rezervate; ocuparea de către persoanele cu dizabilităţi a locurilor de muncă care au fost create/rezervate, în termen de 3 zile de la data la care au fost ocupate.  În vederea asigurării efective a realizării dreptului la muncă de către persoanele cu dizabilități, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, împreună cu autorităţile publice centrale şi locale responsabile şi cu participarea asociaţiilor obşteşti ale persoanelor cu dizabilităţi, a sindicatelor şi patronatelor, elaborează anual programe de plasare în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi. Iar pentru a asigura integrarea efectivă în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi, angajatorii întreprind următoarele măsuri specifice: adaptarea rezonabilă la locul de muncă; proiectarea şi adaptarea locurilor de muncă astfel, încât acestea să devină accesibile persoanelor cu dizabilităţi; furnizarea de noi tehnologii şi dispozitive de asistenţă, de instrumente şi echipamente care să permită persoanelor cu dizabilităţi obţinerea şi menţinerea locului de muncă; furnizarea de instruiri şi a sprijinului adecvat pentru aceste persoane. Autorităţile publice centrale şi locale responsabile vor acorda angajatorilor suportul necesar pentru realizarea măsurilor enunțate mai sus în limitele competenţelor lor funcţionale.  Conform recomandărilor CNDDCM sau structurilor sale teritoriale, persoana cu dizabilităţi este plasată în câmpul muncii la angajatorul în a cărui întreprindere/instituţie aceasta şi-a pierdut parţial capacitatea de muncă. Angajatorul este obligat să repartizeze locurile de muncă disponibile, ori să creeze locuri de muncă noi pentru a plasa în câmpul muncii persoanele care şi-au pierdut parţial capacitatea de muncă în urma unui accident de muncă la angajatorul respectiv sau care au contractat o boală profesională, în urma căreia au fost recunoscute drept persoane cu dizabilităţi. În cazul în care lipsesc condiţiile pentru continuarea activităţii de muncă a persoanelor care şi-au pierdut parţial capacitatea de muncă la acelaşi angajator, plasarea lor în câmpul muncii se realizează prin intermediul agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă şi asociaţiilor obşteşti ale persoanelor cu dizabilităţi.  Persoanele cu dizabilităţi în vârstă aptă de muncă, care doresc să se integreze sau să se reintegreze în câmpul muncii au acces la orientarea, formarea şi reabilitarea profesională, indiferent de tipul şi gradul de dizabilitate. Persoanele cu dizabilităţi participă activ la procesul de evaluare a procentului capacităţii de muncă şi la procesul de orientare, formare şi reabilitare profesională, au acces la informare şi la alegerea activităţii potrivit dorinţelor şi aptitudinilor proprii. Serviciile de orientare şi formare profesională sunt oferite de organul teritorial pentru ocuparea forţei de muncă conform programului individual de reabilitare şi incluziune socială a persoanei cu dizabilităţi. Beneficiază de orientare şi formare profesională persoana cu dizabilităţi care este şcolarizată şi are vârsta corespunzătoare pentru integrarea profesională, persoana care nu are un loc de muncă, cea care nu are experienţă profesională sau cea care, deşi încadrată în muncă, i se recomandă recalificarea profesională în conformitate cu programul individual de reabilitare şi incluziune socială, după caz. Serviciile de reabilitare profesională sunt oferite de Centrul Republican Experimental de Protezare, Ortopedie şi Reabilitare şi de instituţiile şi centrele de reabilitare specializate, în conformitate cu recomandările conţinute în programul individual de reabilitare şi incluziune socială. Beneficiază de reabilitare profesională persoana angajată în muncă sau, după caz, persoana căreia i s-a propus un loc de muncă însă, din cauza stării de sănătate în interacţiune cu diverse obstacole, nu-şi poate desfăşura activitatea de muncă conform calificării şi necesită restabilirea, recuperarea sau compensarea funcţiilor dereglate ale organismului şi a capacităţii de muncă. Mijloacele financiare necesare pentru orientarea, formarea şi reabilitarea profesională a persoanelor cu dizabilităţi se alocă din bugetul de stat, prin intermediul instituţiilor responsabile, în modul stabilit de legislaţia în vigoare. În vederea asigurării procesului de evaluare a procentului capacităţii de muncă, cât şi a procesului de orientare, formare şi reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi, autorităţile publice responsabile au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice: să realizeze şi/sau să diversifice programele privind orientarea, formarea şi reabilitarea profesională a persoanelor cu dizabilităţi; să coreleze orientarea, formarea şi reabilitarea profesională a persoanelor cu dizabilităţi cu cerinţele pieţei muncii; să creeze condiţii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi la evaluarea procentului capacităţii lor de muncă, cât şi la orientarea, formarea şi reabilitarea lor profesională în orice meserie, în funcţie de abilităţile personale.