De ce articolele științifice din Republica Moldova au nevoie de CZU? | Instrument Bibliometric National
Închide

Institutul de Dezvoltare a Societatii Informationale EXPERT on-line ASMCNAA DISCUS projectIndicatori CDI

De ce articolele științifice din Republica Moldova au nevoie de CZU?

2017-02-10  Accesări: 37  Vizitatori unici: 29

Vizibilitatea, internaționalizarea cercetării, precum și integrarea în spațiul european al cercetării trebuie să devină o prioritate a politicilor instituționale și naționale în domeniul administrării cercetării. În acest scop se întreprind mai multe măsuri prevăzute în Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020, cum ar fi: copublicarea științifică, includerea revistelor în baze de date internaționale (de ex. ISI Thomson, Scopus, DOAJ ș.a.) etc. Conform datelor Scimago Journal & Country Rank în baza de date Scopus, pentru perioada 1996-2015, au fost indexate 5948 de documente din Republica Moldova, iar în anul 2016 au fost indexate circa 400 de documente, situație similară este și în cazul bazelor de date ISI Thomson Web of Science, în care anual se indexează circa 350-400 de publicații științifice.

 

Totuși, marea parte a producției științifice a Republicii Moldova nu are vizibilitate internațională, fiind publicată în limba română. Datele din Instrumentul Bibliometric Național (IBN) (situația la 19.01.2017) cu privire la producția științifică din țară arată că se editează 64 de reviste științifice acreditate, cu o creștere a numărului articolelor publicate în revistele științifice naționale de la 2908 articole în anul 2007 până la 5334 articole în anul 2015 (pentru anul 2016 au fost înregistrate 4123 de articole). Acest volum de cunoștințe nu este înglobat în fluxul informațional mondial, inclusiv din cauza barierelor lingvistice. Totodată, articolele științifice nu sunt valorificate, utilizate eficient nici la nivel național, unul din motive fiind problema regăsirii articolelor pe un anumit domeniu, subiect, temă.

 

Transferul de informații și cunoștințe poate fi funcțional și eficient dacă sunt depășite barierele lingvistice. De regulă, pentru căutarea informației folosim cuvintele-cheie într-o anumită limbă, iar în rezultat obținem, preponderent, documente în limba respectivă.

 

Barierele lingvistice ar putea fi mai puțin problematice dacă se adoptă un limbaj neutru. Oricine care lucrează cu fluxurile informaționale în domeniul științei, are de a face cu clasificatoare pe domenii științifice, discipline și teme. Sunt sute de aceste clasificatoare.

 

Există mai multe sisteme de clasificare a cunoaşterii. Un bun exemplu pentru depășirea unor astfel de bariere este Clasificarea Zecimală Universală – un limbaj documentar, o schemă multilingvă de concepte structurate ierarhic şi organizate în clase. CZU fost creată de doi avocaţi belgieni – Paul Otlet (1868-1944) şi Henry La Fontaine (1854-1943) în 1895. Henry La Fontaine este cunoscut nu doar ca avocat și autor al Clasificării Zecimale Universale, dar și prin faptul că a fost Președinte al Biroului Internațional al Păcii. El a primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1913 pentru că „a fost un lider eficient al mișcării pentru pace în Europa”. Clasificarea Zecimală Universală a fost în mod tradițional utilizată pentru indexarea articolelor științifice, fiind o sursă importantă de informație în perioada anterioară publicării electronice privind producția științifică. Colecțiile de articole științifice din multe țări conțin indici CZU. Datorită independenței lingvistice și acoperirii universale această schemă de clasificare a documentelor este folosită în multe țări din lume. De asemenea, căutarea în bazele de date care conțin indici CZU oferă utilizatorilor din zone lingvistice diferite rezultate relevante – lucru extrem de important pentru eficiența comunicării științifice.

 

Prelucrarea cunoștințelor este strâns legată de organizarea propriu-zisă a cunoașterii. Actualmente, CZU se folosește de 150.000-200.000 de biblioteci și diverse servicii bibliografice care indexează conținutul documentelor din 130 de țări. În unele țări CZU este principalul sistem de clasificare pentru schimbul de informații și este utilizat în toate tipurile de biblioteci, precum și pentru cataloage și baze de date naționale.

 

În Europa circa 144.000 de biblioteci din 41 de țări utilizează CZU, iar în calitate de sistem principal de clasificare în toate sau aproape toate bibliotecile din 22 de țări europene, precum Polonia, Portugalia, Spania, Ungaria, România, inclusiv Moldova ș.a. Astfel, în Spania peste 24.000 de biblioteci folosesc CZU, în Polonia – peste 22.000, în România – aproximativ 11.000, în Ungaria – circa 9.000, în Cehia – peste 9.000, în Bulgaria – aproximativ 4.000 etc.

 

Este semnificativ că unele țări, în care CZU nu este sistem național de clasificare, utilizează CZU în anumite tipuri de biblioteci. În Rusia, de exemplu, CZU este utilizată în peste 5.000 de biblioteci academice, biblioteci ale instituțiilor de cercetare științifică, biblioteci tehnice.

 

CZU este utilizată pentru:
- bibliografiile și cataloagele naționale (aproximativ 30 de țări): Ungaria, Cehia, Polonia, Spania, Portugalia, România, Finlanda, Lituania, Estonia etc. De exemplu: NEBIS (The Network of Libraries and Information Centers in Switzerland); COBIB.SI (Slovenian National Union Catalogue); MOKKA (Hungarian National Union Catalogue); Bazele de date VINITI (Всероссийский институт научной и технической информации); MGA (American Meteorological Society – Meteorological & Geoastrophysical Abstracts); ROLiNeST (Romanian Library Network Science & Technology Portal).
- indexarea publicațiilor din baze de date: VINITI, Государственный рубрикатор научно-технической информации, ГРНТИ.
- reviste pe domenii și biblioteci electronice în calitate de sistem de clasificare complementar: Math-Net.Ru, revistele matematice Zentralblatt MATH, Mathematical Reviews și Реферативный журнал. Математика, baza de date AGRIS, eLIBRARY.RU ș.a.

 

Sistemul de clasificare CZU a fost introdus, prin Ordinul Ministerului Culturii și Cultelor, în toate bibliotecile din Moldova începând cu anul 1992. Până la introducerea CZU în calitate de sistem național de clasificare, din 1962, toate bibliotecile științifice și tehnice au fost obligate să folosească CZU pentru sistematizarea documentelor în domeniul științelor naturii și științelor tehnice. Din păcate acest proces de atribuire a CZU de către bibliotecari se face după ce reviste apare tipărită.

 

În Republica Moldova au fost aprobate diverse documente care stabilesc utilizarea CZU pentru anumite tipuri documente sau procese de indexare a documentelor. Printre aceste documente menționăm următoarele:
˗ Standardul național SM SR ISO 13420:2005 Biblioteconomie şi documentare. Clasificarea zecimală universală. Indici de bază, stabilește reguli principale de utilizare a CZU pentru indexarea în funcție de subiect atât a documentelor, cât și a cererilor de informare;
˗ Legea privind activitatea editorială stipulează că indicele CZU este element obligatoriu al producției editoriale, introdus de editor în caseta tehnică;
˗ Centrul pentru Finanțarea Cercetărilor Fundamentale și Aplicative (CFCFA) a stabilit rigorile de întocmire a raportului științific final pentru proiecte, care prevede că indicele CZU este inclus ca element obligatoriu pe foaia de titlu a raportului;
˗ Ghidul privind perfectarea tezelor de doctorat și a autoreferatelor, elaborat de Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare, stabilește includerea obligatorie a CZU pe foaia de titlu a tezelor de doctor și doctor habilitat, precum și pe foia de titlu a autoreferatelor.

 

Mai multe reviste științifice din Republica Moldova deja de mai mulți ani aplică CZU pentru indexarea articolelor, indicând acest index pentru fiecare articol. Drept exemplu pot servi revistele Știința agricolă și Электронная обработка материалов, Fizică şi tehnică: procese, modele etc. Necesitatea utilizării indexului CZU pentru articolele din aceste reviste se explică prin faptul că reviste sunt indexate în mai multe baze de date internaționale care folosesc CZU ca unul din limbajele de indexare a informației.

 

AVANTAJE pentru revistele din Republica Moldova pentru utilizarea CZU:
- regăsirea relevantă a documentelor pe diverse subiecte, teme, domenii, în mai multe limbi, indexarea în diverse sisteme informaționale.
- instituțiile din domeniu infodocumentar din țara noastră au deja o experiență bogată de utilizare a CZU pentru cataloage tradiționale și electronice, baze de date, bibliografii naționale, în sistemul editorial ș.a.
- elaborarea unui sistem propriu necesită resurse umane și financiare.
- va face mai operativă prelucrarea documentelor în introducerea informației în Bazele de date, repozitoriile instituționale și naționale, inclusiv în Instrumentul Bibliometric Național.
- va spori vizibilitatea internațională, precum și pentru o interoperabilitate cu sistemele informatice de bibliotecă care folosesc Clasificarea Zecimală Universală;
- va asigura regăsirea ușoară a informațiilor din bazele de date a proiectelor de cercetare, tezelor de doctorat, publicațiilor științifice pe diverse domenii și în mai multe limbi;
- regăsirea recenzenților pentru publicații și experților pe diverse domenii pentru evaluarea propunerilor de proiecte;
- eficientizarea colaborării dintre cercetători și bibliotecari etc.

 

Articolul deplin va fi public în revista Studia Universitatis Moldaviae. Seria Științe Sociale.