Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
797 27 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-21 23:01 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
613.6:614.253.1 (1) |
Occupational health hazards. Occupational health and hygiene (71) |
Public and professional organization of health (860) |
SM ISO690:2012 RUSSU-DELEU, Raisa, BUTA, Galina, GROZA, Ina. Evaluarea stresului profesional în rândul medicilor de familie. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină , 2019, nr. 4(82), pp. 161-168. ISSN 1729-8687. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină | |||||
Numărul 4(82) / 2019 / ISSN 1729-8687 /ISSNe 2587-3873 | |||||
|
|||||
CZU: 613.6:614.253.1 | |||||
Pag. 161-168 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Conform experților OMS, aproximativ 18% din toate problemele de dereglare a sănătății populației active le constituie stresul, depresia și anxietatea. În prezent, mai mult de 10% din populația de vârstă activă din lume trăiește în condiții de stres social și profesional constant, iar profesiile din sfera neproductivă se enumeră printre cele cu risc sporit de stres ocupațional. În acest context, ne-am propus să estimăm diverse laturi ale suprasolicitării psihoi ziologice în activitatea medicului de familie. În studiu au participat 37 de medici de familie cu vârsta cuprinsă între 31 și 56 de ani și cu vechimea de muncă între 3 și 28 de ani. Au fost aplicate cinci chestionare standardizate destinate pentru identii carea diferitor laturi ale stresului la locul de muncă: inventarierea simptomelor stresului, nivelului de stres organizațional, nivelului stresului individual, tipului de reacționare la stres și sindromului de ardere profesională. S-a constatat că stresul profesional este unul dintre factorii de risc ocupațional major pentru asistența medicală primară. Semnele stresului au fost semnalate de 100% respondenți, inclusiv 88,1% – stres moderat, 51,4% au comportamentul de tip A, 24,3% au capacitate de muncă scăzută. Fiecare al patrulea medic de familie manifestă un nivel înalt de epuizare emoțională, i ecare al cincilea – nivel înalt de depersonalizare, iar i ecare al șaselea – nivel înalt de reducere a meritului personal în activitatea profesională, iar acceptarea valorilor celorlalți și l exibilitatea comportamentului se extinde de la un nivel scăzut până la unul sub-mediu. Așadar, este necesară extinderea studiului la nivel național, pentru a argumenta științii c măsurile de igienă a muncii în medicina primară. |
|||||
Cuvinte-cheie stres, stres profesional, medicina de familie, evaluarea stresului ocupațional, prevenția stresului profesional, stress, professional stress, family physician, occupational stress assessment, prevention of professional stress, стресс, профессиональный стресс, семейный врач, оценка профессионального стресса, профилактика профессионального стресса |
|||||
|