Pe parcursul ultimelor decenii cercetarea vieţii și activității lui Dimitrie Cantemir s-a intensificat considerabil. Graţie noilor descoperiri arheografice, în circuitul știinţific au fost introduse documente inedite, care s-au regăsit în multiple articole și studii monografice publicate în diferite țări. Totodată, în afară studiilor speciale au rămas mai multe subiecte ale biografiei lui. Printre acestea să înscrie și subiectul averii lui D. Cantemir în Rusia și soarta ei. Documentele publicate anterior, dar mai ales cele descoperite de noi în ultimul timp, ne permit reconstituirea întregului tablou al averilor primite de către D. Cantemir de la autorităţile ruse drept recompensă pentru pierderile suportate ca urmare a trecerii sale de partea ţarului în anul 1711. investigaţiile efectuate au arătat că primele demersuri în vederea repartizării unor averi fostului principe moldovean în conformitate cu prevederile Diplomei din 13 aprilie 1711 au fost făcute de D. Cantemir către ţar începând cu 29 iulie 1711, revenindu-se ulterior cu scrisori și rugăminţi în privinţa primirii unor moșii, sate, case, păduri, fâneţe, de ajutoare bănești ș.a., de confirmare prin acte oficiale a drepturilor de proprietate asupra unor averi. Toate au fost făcute în repetate rânduri, până către sfârșitul vieţii. Asemenea demersuri erau adresate fie direct ţarului Petru i, fie înalţilor demnitari din anturajul său ori Senatului Guvernamental al Rusiei. Spre regret, repartizarea averilor era făcută nu rareori cu dificultate, cu piedici birocratice, ceea ce îl făcea pe principele moldovean și prealuminatul cneaz al Rusiei să revină cu demersuri și precizări suplimentare, cu rugăminţi de modificare a unor decizii privitoare la unele proprietăţi de la Harkov și Moscova și din împrejurimi. Conform ucazului lui Pentru i din 14 iulie 1712, el a primit proprietăţi pe fostele moșii ale lui Șidlovski în regiunea Harkov („uezdul” Sevsk, moșia Komariţkaia, 1000 de gospodării ţărănești) și alte posesiuni în apropiere de Moscova. În baza hotărârii Senatului Guvernamental de la 10 martie 1713, lui D. Cantemir i s-au repartizat în apropiere de Moscova satele Bulatnikovo, Prudișe și Timohovo – în total 34 de gospodării ţărănești. În realitate, nu toate ucazurile țarului și dispozițiile Senatului cu privire la alocarea averilor lui D. Cantemir au fost îndeplinite, mai mult ca atât, nu toate proprietățile imobile promise el le-a primit. Datoriile lui Petru i fața de D. Cantemir au fost compensate urmașilor domnului Moldovei abia la începutul anilor ’30 de către împărăteasa Anna ioannovna. În aceiași perioada de timp se efectuează împărțirea averilor lui D. Cantemir între moștenitorii lui și procesele de judecată. Către sfârșitul anilor ’60 – începutul anilor ’70 fosta avere a lui D. Cantemir să afla în proprietatea următoarelor familii – Golițân, Lobanov-Rostovski și Cantemir. După moartea lui Matei Cantemir, majoritatea absolută a moșiilor s-a concentrat în proprietatea lui Serghei (Serban) Cantemir care, la rândul său, prin scrisoarea adresată împărătesei Ecaterina a ii, a întors toate moșiile sale în visteria statului. Așa dar, averile lui D. Cantemir, fiind transmise lui ca recompensă pentru suferințe și pierderile materiale în cadrul campaniei de la Prut, spre sfârșitul anilor ’70 ai secolului al XViii-lea au fost întoarse în proprietatea statului Rus.