„Refugiatul în limba română”, academicianul Silviu Berejan
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
577 4
Ultima descărcare din IBN:
2023-08-07 14:58
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
81(478)(092) (4)
Linguistics and languages (5010)
SM ISO690:2012
POPA, Gheorghe. „Refugiatul în limba română”, academicianul Silviu Berejan. In: Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”, 2019, nr. 4(55), pp. 108-115. ISSN 1857-0461. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.3631383
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”
Numărul 4(55) / 2019 / ISSN 1857-0461 /ISSNe 2587-3687

„Refugiatul în limba română”, academicianul Silviu Berejan

”The refugee in the romanian language”, academician Silviu Berejan

DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.3631383
CZU: 81(478)(092)

Pag. 108-115

Popa Gheorghe
 
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi
 
 
Disponibil în IBN: 4 februarie 2020


Rezumat

The present article is a synthesis of the scientific activity conducted by late academician Silviu Berejan for about 50 years. It focuses on the theoretical and methodological issues which served as a basis for the linguist’s overall vision of the human language (such as language viewed as “a system of microsystems” or the role of delimitations in research, etc.) as well as for the individuality of his linguistic thinking regarding the examination of more particular issues (such as the phenomenon of synonymy or Moldovan-Romanian linguistic identity, etc.). The author also invokes details of S. Berejan’s relations with the academic community, of his way of “being” a citizen, man and researcher.

Articolul de față e o sinteză a activității științifice desfășurate de regretatul academician Silviu Berejan pe parcursul a circa 50 de ani. Sunt reliefate reperele teoretice care au definit individualitatea științifică a savantului, viziunile sale de ansamblu asupra limbajului uman (cum ar fi limba „sistem de microsisteme” sau rolul delimitărilor în procesul investigațional etc.), judecățile lingvistice asupra unor chestiuni mai particulare (cum ar fi fenomenul sinonimiei sau identitatea lingvală moldo-română etc.). Sunt invocate, de asemenea, unele detalii ce țin de relațiile cercetătorului cu comunitatea academică, de felul său de „a fi” ca cetățean, om și cercetător.

Cuvinte-cheie
distinction, historicity, functionality, methodology, gnoseological reality, ontological reality, systemicity, substance, structure,

distincţie, istoricitate, funcţionalitate, metodologie, realitate gnoseologică, realitate ontologică, sistemicitate, substanţă, structura