Până în prezent nu a fost elaborată istoria rezistenţei antisovietice în Moldova în perioada anilor 1944-1991. Această tema, în perioada sovietică, a fost foarte slab abordată. După 1991, V.Pasat, E.Postică, I.Caşu şi alţi istorici ai contemporaneităţii, inclusiv subsemnatul, în lucrările lor, îşi încheie acest capitol în cel mai bun caz cu anul 1953, când a decedat I.Stalin, sau cu anul 1956, când a avut loc Congresul al XX-lea al PCUS, care a condamnat crimele staliniste. Însă toate aceste lucrări, cu excepţia uneia dintre monografiile lui V. Pasat, editate încă în 1994, au un mare dezavantaj: ele au fost editate în limba română. Prin urmare, numărul de cititori al acestor lucrări e destul de redus, pentru că, în condiţiile Moldovei, chiar şi moldovenii preferă să citească publicaţiile şi ziarele în limba rusă. De aceea, locuitorii Moldovei practic nu aveau la dispoziţie surse de documentare în ceea ce priveşte lupta antisovietică în Moldova, formele acesteia şi chiar detalii despre existenţa ei

The history of the anti-Soviet resistance in Moldova in 1944-1991 to this day, have failed to reach anyone. In Soviet times, this almost did not write. Post-1991 work by V. Pasat, E. Postica, I. Caşu, and some other historians contemporaneous, including the author of these lines, I finish this section chronologically, in the best case, 1953, when Stalin died, or 1956, the year when took place the XX Congress of the Communist party, denounced Stalin’s crimes. In addition, they have, with the exception of the work by V. Pasat, there is one major drawback: they are all published in Romanian. That very significantly reduces the number of readers of these works, as in conditions of Moldova the Moldovans even prefer to read books and publications in the Russian language. Therefore, the Moldovan reader almost nowhere to get information on how to fight in Moldova against the Soviet power, what forms has gained this fight, and whether it was at all.