Organizarea activităților de colectare a mamiferelor mici din focarele naturale şi antropogene de leptospiroză ne permite acumularea unui număr de date ce ţine de circulaţia agentului patogen, intensitatea epizootiilor depistate, aria de răspândire etc., cu evaluarea tendinţei de evoluţie, riscurilor și utilizarea rezultatelor obținute pentru argumentarea măsurilor de sănătate publică. Scopul cercetării a fost de a identifica speciile de mamifere mici cu portaj de leptospire în focarele naturale și antropogene de leptospiroză. Cercetările a au fost efectuate pe parcursul anului 2018 în punctele de evidență anuală și multianuală în zonele de Nord (r-nul Glodeni), centru (r-nele Orhei, Ialoveni) și sud (r-nul Cahul). În r-nul Ialoveni monitorizarea a fost efectuată din indicații epidemiologice în luna noiembrie, în legătură cu înregistrarea cazurilor de leptospiroză. Mamifere mici au fost capturate din păduri, liziera pădurii, terenuri cultivate, pârloagă, livadă părăsită, grădini din localități rurale, precum și ecotonurile acestora și investigate în laboratorul de referință. Pentru colectarea și investigarea mamiferelor mici au fost aplicate metode zoologice, microbiologice și statistice. Indivizii au fost determinați până la specie și investigați la prezenţa anticorpilor specifici către Leptospira spp.  Pe parcursul anului 2018 au fost instalate 2341 capcane zi, capturate 404 mamifere mici și investigate 394 exemplare. Ordinului Rodentia a fost reprezentat de 12 specii (Clethrionomys glareolus, Microtus subterraneus, Arvicola terrestris, Microtus sp., Apodemus uralensis, A. sylvaticus, A.agrarius, A.flavicollis, Mus spicilegus, M. musculus, Micromys minutus, Rattus norvegicus) și Insectivora - 2 specii (Sorex minutus, S.araneus). În zona de centru s-a înregistrat o diversitate de 12 specii, în zona de nord și sud 11 și 10 respectiv.Valorile indicelui anual de capturare a mamiferelor mici în zona de nord (18,5%) și centru (18,1%) practic a fost aceleași, în zona de sud a constituit 12,8%. Cele mai abundente specii și prezente practic în toate biotopurile cercetate în zona de nord sunt A.agrarius și A.flavicollis, în zona de centru - A.flavicollis și A.sylvaticus, în zona de sud - A.sylvaticus și A.agrarius. Prin cercetări de laborator a fost determinată prezența leptospirelor la 10,7% rozătoare capturate în biotopurile r-nului Ialoveni. Serotipul Leptospira icterohaemorrhagiae a fost evidențiat la speciile A.agrarius, R. norvegicus și M. musculus capturate în biotopurile de pădure, agrocenoză și umed (habitate posibile de molipsire cu leptospire a doi pacienți). Speciei A.agrarius îi revine o pondere de peste 50% din numărul total de mamifere mici determinate cu portaj de leptospire. Prezența leptospirelor a fost determinată la 4% mamifere mici capturate în r-nul Cahul. Serotipul L.icterohaemorrhagiae s-a evidențiat la specia R.norvegicus în biotopul palustru. În acest tip de biotop prin diverse activităţii cotidiene omul poate contracta leptospire în perioada de vară-toamnă.  În perioada de studiu în zonele de centru și sud sunt active focarele naturale și antropogene de leptospiroză. Circulaţia agentului patogen în natură este menținută de speciile A.agrarius, R. norvegicus și M.musculus, care reprezintă rezervor și sursă de infecție capabilă să contamineze ecosistemele republicii.