Conservarea microorganismelor şi păstrarea îndelungată a proprietăţilor sale morfo-culturale şi biochimice sunt sarcina de bază a Colecţiei Naţionale de Microorganisme Nepatogene din cadrul Institutului de Microbiologie şi Biotehnologie. Cea mai eficientă metodă de conservare utilizată în CNMN s-a dovedit a fi metoda liofilizării, însă selectarea mediului de protecţie optim are cel mai important rol în acest sens. Astfel, cercetările noastre s-au axat pe utilizarea în calitate de conservanţi naturali a tulpinilor de levuri depozitate, unele extracte policomponente obţinute din biomasa de spirulină, administrate în mediul de protecţie în diferite concentraţii. După un an de păstrare a tulpinilor de levuri în stare liofilizată în prezenţa extractelor bioactive a fost determinat conţinutul de proteine şi carbohidraţi după 3 pasaje de cultivare, cînd cultura revine la starea sa fiziologică normală, în urma stresului suportat în procesul liofilizării conform metodelor descrise de Lowry şi Filipovici. Rezultatele obţinute asupra conţinutului de proteine în biomasa levurii de panificaţie, după un an de păstrare în stare liofilizată, creşte de la limita probei martor pînă la 24,49% în cazul extractului proteic (conc. 10%) şi pînă la 28,06% în cazul extractului proteoglucidic (10%). O altă tulpină studiată a fost cea de bere, valorile conţinutului de proteine fiind mai mic faţă de proba martor doar în prezenţa extractelor etanolice cu pînă la 25,35%. De asemenea, putem constata că, în prezenţa celorlalte extracte conţinutul proteinelor variază la limita probei martor cu mici devieri. Analiza rezultatelor obţinute asupra conţinutului de proteine în biomasa levurilor de vin a permis de a stabili că, conţinutul de proteine este mai sporit faţă de martor în prezenţa tuturor extractelor policomponente testate. Astfel, conţinutul de proteine este cu 9,98 – 40,48% mai mare în biomasa levurii Saccharomyces cerevisiae CNMN-Y-20 şi cu 8,97 – 52,86% în biomasa levurii Saccharomyces cerevisiae CNMN-Y-21, ceea ce constituie de pînă la 1,1 – 1,5 ori mai mult. Un alt component biochimic analizat şi determinat în biomasa levurilor după un an de conservare în prezenţa extractelor policomponente obţinute din biomasa de spirulină a fost conţinutul de carbohidtaţi. Rezultatele obţinute în acest sens au permis de a stabili că, conţinutul de carbohidraţi, în biomasa levurii de panificaţie, se modifică pozitiv, astfel încît efectul inhibitor este nesemnificativ şi constituie 5,75 – 8,41%, pentru 3 variante testate în rest se obţine un spor ce variază de la limita probei martor pînă la 32,03%. Rezultate pozitive asupra conţinutului de carbohidraţi s-a obţinut şi în biomasa tulpinii levurii de bere, acesta variind de la limita probei martor pînă la o depăşire cu 9,72% (în cazul extractului proteic 5%) şi cu 32,91% (extractului glucidic 10%). Valori mai joase cu 16,05% au fost obţinute în prezenţa extractelor etanolice în concentraţie de 10%. Analiza conţinutului de carbohidraţi în biomasa levurilor de vin a demonstrat că, cel mai bun efect a fost obţinut în cazul liofilizării tulpinii de levuri Saccharomyces cerevisiae CNMN-Y-21 în prezenţa extractelor etanolic 50% (cu 11,16 – 18,59%) şi proteic (cu 35,65 – 39,58%). În cazul tulpinii Saccharomyces cerevisiae CNMN-Y-20 efect pozitiv a avut de asemenea extractul proteic (cu 17,69%) şi cel glucidic (cu 10,54%) în concentraţii de 5% şi extractul etanolic 50% (cu 7,24 – 11,13%) în ambele concentraţii. În rezultatul investigaţiilor efectuate asupra componentelor biochimice în biomasa levurilor, după un an de păstrare în stare liofilizată în prezenţa conservanţilor naturali, obţinuţi din biomasa spirulină, putem constata că, toate extractele testate influenţează pozitiv atît sinteza proteinelor cît şi cea a carbohidraţilor ceea ce duce la sporirea potenţialului lor tehnologic.