Pentru fraţii noştri din stânga Prutului, scoarţele nu reprezintă doar o dimensiune a culturii populare arhaice, ci o veritabilă marcă de identitate. La vremea desprimăvăratului, cercetătorii basarabeni, în frunte cu Petru Vicol, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, au ales cele mai vechi şi valoroase scoarţe din patrimoniul instituției şi au trecut Prutul, pentru a le arăta iubitorilor de frumos de pe celălalt mal de românitate. În sălile Muzeului Etnografic al Moldovei din Iaşi avea să se reverse un univers policromatic esenţializat, în care valenţele estetice nu alcătuiesc decât o dimensiune a acestor capodopere ale artei noastre populare, pline de înţelesuri profunde. Ţesăturile basarabene nu pot fi şi nu trebuie izolate de cele din dreapta Prutului şi, cu atât mai puţin, de cele existente pe alte plaiuri româneşti. Ele transmit acelaşi mesaj etnic specific, aceeaşi apercepţie a simbolurilor străbune, aceeaşi încărcătură estetico-decorativă.

For our brethren living on the left bank of the Prut, “scoarțe” [traditional wall-carpets] are not only a dimension of the folk culture, but a true identity mark. At the beginning of spring, the Bessarabian researchers, led by Petru Vicol, the director of the National Museum of Ethnography and Natural History, had selected the oldest and most valuable “scoarțe” from the collections of the institution and crossed the Prut in order to show them to the lovers of beauty living on the other bank of the Romanian area. In the halls of the Ethnographic Museum of Moldavia from Iaşi would flow a colourful universe, full of essences, in which the aesthetic valences constitute only one of the dimensions of our folk-art masterpieces, full of deep meanings. The Bessarabian fabrics cannot and should not be isolated from those on the right bank of the Prut and, not even less, from those existing in other Romanian regions. They transmit the same ethnic peculiar message, the same apperception of the ancestral symbols, the same aesthetic and decorative content.