Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
869 22 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-17 18:59 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
618.11-006-055.25-07-08 (1) |
Medical sciences (10970) |
SM ISO690:2012 GUDUMAC, Eva, MIŞINA, Ana, HAREA, Patricia, FUIOR-BULHAC, Liliana, PETROVICI, Virgil. Diagnosticul și tratamentul chirurgical al chisturilor paraovariene la copii și adolescente. In: Arta Medica , 2019, nr. 2(71), pp. 17-22. ISSN 1810-1852. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta Medica | |||||
Numărul 2(71) / 2019 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | |||||
|
|||||
CZU: 618.11-006-055.25-07-08 | |||||
Pag. 17-22 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Introducere: Chisturile paraovariene (CPO) se localizează în ligamentul lat al uterului între ovar și trompa uterină și provin din mezoteliu sau se consideră rămășițe ale ducturilor paramesonefric (Müllerian) sau mesonefric (Wolff). Ca regulă CPO se întâlnesc în decada a treia sau a patra a vieții. În același timp referitor la CPO la pacientele pediatrice în literatura de specialitate sunt doar cazuri unice. Scopul studiului: de a stabili frecvența CPO la copii și adolescente, particularitățile diagnosticului radiologic, tratamentului chirurgical și caracteristicele morfologice. Material și metode: A fost efectuată analiza bazei de date (n=267) cu chisturi și tumori ovariene la copii și adolescente (aa. 2000-2019). Rezultate: CPO au fost stabilite în 51 (19.1%) cazuri, vârsta medie a constituit 16.5±0.2 (95% CI:16.01–17.01). Valorile medii ale indicelui masei corporale (BMI) - 22.2±0.5 kg/m2 (95% CI:21.08–23.23), dintre care cu BMI>25 – 9 (17.6%) cazuri. În 46 (90.2%) cazuri pubertatea după Tanner a corespuns gr. IV și V. După datele metodelor radiologice dimensiunile max. ale CPO au constituit 9.5±0.6 cm (de la 3.9 până la 30), în 22 (40.7%) cazuri au fost depistate CPO mari (>8cm) și în 6 (11.1%) – gigante (>15 cm). Valorile medii ale indicelui „morfologic” – 3.5±0.2 (de la 1 până la 7), iar punctajul structural în 98.1% a fost egal cu zero. Localizarea CPO a fost: din dreapta – 26 (50.9%), din stânga – 22 (43.2%) și bilateral – 3 (5.9%). În 3 (5.9%) cazuri CPO se combinau cu chisturi foliculare din partea contralaterală și într-un caz (1.9%) cu tumoare ovariană epitelială ipsilaterală (cistadenom seros). În 5 (9.8%) cazuri a fost constatată torsiunea CPO. Intervențiile chirurgicale au fost efectuate cu folosirea minilaparotomiei după Phannenstiel – 28 (54.9%) și tehnologiilor laparoscopice – 23 (45.1%). După volumul intervențiilor chirurgicale au fost efectuate: chistectomii (tumorectomii) – 52 (89.7%), chistectomie + tubectomie – 4 (6.9%), chistectomie + rezecția ovarului – 1 (1.7%) și anexectomie – 1 (1.7%). La examenul patomorfologic numai într-un singur caz (1.9%) a fost depistat cistadenom papilar la limita malignizării (tip - Borderline seros). În perioada postoperatorie tardivă recidive nu s-au constatat (zero). Concluzii: CPO ocupă un loc destul de semnificativ în structura formațiunilor chistice ovariene la pacientele pediatrice și seria prezentată în acest articol este una dintre cele mai numeroase din cele publicate anterior în literatura de specialitate. CPO nu regresează spontan și în jumătate din cazuri ating dimensiuni mari și gigante. Diagnosticul acestor formațiuni la copii și adolescente cu utilizarea USG transabdominale prezintă anumite dificultăți, fiind adeseori confundate cu chisturile ovariene. Metoda de elecție în tratamentul CPO este excizia chirurgicală totală |
|||||
Cuvinte-cheie chist paraovarian, copii, adolescenţi, chirurgie, paraovarian cyst, child, adolescent, surgery |
|||||
|